Explicațiile Consiliul Fiscal despre rectificarea bugetară. “Lecția” instituției conduse de Daniel Dăianu după justificările guvernanților: “Este hazardată afirmația că deficitele se explică prin investiții și că ar fi sustenabile”

România are unul dintre cele mai înalte deficite bugetare din UE, iar faptul că și alte 7 țări au intrat sub incidența procedurii de dezechilibru excesiv nu trebuie să fie un confort pentru autoritățile noastre, arată Consiliul Fiscal, într-o opinie cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2024. “Este hazardată afirmația că deficitele se explică prin investiții și că ar fi sustenabile”, mai arată instituția condusă de economistul Daniel Dăianu, după câteva zile în care reprezentanții guvernului au încercat să explice, în câteva rânduri, că în România deficitul se justifică prin investiții.

Guvernul adoptă luni rectificarea bugetară care duce deficitul bugetar la 6,9% din Produsul Intern Brut și revizuiește în jos creșterea economică, la 2,8% din PIB, de la 3,4% anterior. Premierul Marcel Ciolacu spune însă că este vorba despre o rectificare bugetară pozitivă, deoarece sunt alocate „resurse suplimentare pentru toate marile proiecte de investiții ale statului”. 

Analiza CF arată că “România suferă de sindromul „deficitelor gemene”, cu dezechilibre externe (de balanță comercială și de cont curent) mari, cu finanțare considerabilă prin împrumuturi externe. România are cel mai mare deficit de cont curent ca pondere în PIB între țările din Centrul și Estul Europei și nici nu este în zona euro, ceea ce implică risc valutar”.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

“Este hazardată afirmația că deficitele se explică prin investiții și că ar fi sustenabile; efectele
investițiilor depind de compoziție, de măsura în care se dezvoltă producția de bunuri exportabile și ce pot înlocui importuri (așa numite tradables). În plus, mare parte din resursele europene se văd în bugetul public atât pe partea de cheltuieli, cât și la venituri. Raportul Draghi subliniază nevoia de investiții de calitate în UE, orientate către viitor”, mai arată analiza.

Reprezentanții Consiliului Fiscal consideră că un plan bugetar-structural pe 7 ani are sens, date fiind dimensiunea deficitului și impactul reformelor structurale. “Corecția nu se poate realiza în mod covârșitor prin reduceri de cheltuieli; este nevoie de o creștere importantă a veniturilor bugetare (fiscale), inclusiv prin modificări în regimul fiscal, de reducerea drastică a decalajului la colectarea TVA,
extinderea bazei de impozitare, combaterea evaziunii fiscale și a optimizărilor fiscale”.

CF amintește că a menționat frecvent că România are printre cele mai joase venituri fiscale (inclusiv
contribuții) din UE – în jur de 26-27% din PIB. Este un nivel complet inadecvat având în vedere presiunile tot mai mari asupra bugetului ce derivă din efecte ale schimbărilor climatice (vezi și inundațiile din acest an), nevoia de a investi mai mult în educație și sănătate, apărare, infrastructuri fizice, și de a crea spațiu fiscal.

Specialiștii mai avertizează că “Piețele financiare pot „îngheța” din nou, din varii motive, iar țările care sunt prinse pe picior greșit (deficite mari) plătesc scump. România a mai trecut printr-un episod amar ca
urmare a efectelor crizei financiare din 2008-2009”.

Creșterea economică din România nu este robustă întrucât se bizuie pe dezechilibre mari,
interne și externe, mai arată opinia CF.

Proiectul rectificării bugetare prevede o majorare nominală amplă, atât a veniturilor bugetare, cât și a cheltuielilor bugetare. Nivelul estimat al deficitului BGC este de 6,94%, cu circa 1,94 pp mai mare decât ținta din proiectul de buget.

Pe baza noilor date, CF evaluează că deficitul bugetar cash va fi în jur de 8% din PIB în 2024, fiind în linie cu analiza din raportul său anual.

“Având în vedere negocierile Guvernului cu Comisia Europeană privind planul bugetar structural al României, în contextul noului cadru de guvernanță economică din Uniunea Europeană, nu este exclus ca unele cheltuieli să fie diminuate mai mult și să consemnăm un deficit sensibil sub 8% din PIB. Pe de altă parte, o subestimare a riscurilor generate de cheltuieli în creștere rapidă poate conduce la un deficit semnificativ peste 8% din PIB”, conform opiniei CF.

Specialiștii spun că Guvernul ar trebui să încerce să țină sub control strict cheltuielile în restul anului. Ca și în alți ani, amânarea unor plăți nu rezolvă problemele structurale ale bugetului public.

Potrivit rectificării bugetare, cheltuielile de investiții totale, din surse interne și externe, sunt estimate la 6,8% din PIB. În structură, investițiile finanțate din resurse interne sunt de 40,9% (față de 31,2% în proiectul de buget inițial), în timp ce investițiile finanțate din  fonduri europene sunt de 59,1%.

CF vorbește și despre probleme în atragerea și absorbția fondurilor europene.

Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări
însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). “În cazul CFM
2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii
august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”, conform CF.

“România riscă să capete o dependență de fondurile europene ce se poate dovedi periculoasă. Aceasta și pentru că PNRR are o viață limitată (până în august 2026), iar fondurile structurale și de coeziune vor intra într-o altă logică de alocare. În plus, PIB pe locuitor al României va ajunge la un nivel care nu o va mai îndreptăți să primească fonduri nete de amploarea ultimului deceniu (ca procent din PIB)”, arată analiza.

Analiza proiectului de rectificare pornește de la construcția bugetară inițială, care avea o țintă de
deficit de 5,00% din PIB, potrivit metodologiei cash. În opinia sa asupra proiectului de buget, pe
baza cadrului macroeconomic proiectat la acel moment și a unei abordări prudente a veniturilor
și cheltuielilor, CF a evaluat deficitul bugetar cash în jurul valorii de 6,4%. Pe baza informațiilor de
care a dispus, CF a identificat o supradimensionare a veniturilor bugetare cu circa 19 mld. lei și un
necesar de alocări suplimentare la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii și cu asistența socială
în cuantum de circa 4,5 mld. lei. CF a subliniat că nu este prudentă includerea ex-ante în
construcția bugetară a unor venituri ipotetice având drept sursă creșterea eficienței
colectării/reducerea evaziunii fiscale/digitalizarea ANAF. De asemenea, având în vedere majorările discreționare de salarii din sistemul public, acordate în 2023, incertitudinile privind impactul
recalculării pensiilor, cât și contextul electoral din 2024, CF a semnalat că există riscuri
suplimentare cu privire la cheltuielile de personal, cheltuielile cu dobânzile și cheltuielile de
asistență socială.

Analiza integrală poate fi citită AICI

Cum explică reprezentanții guvernului deficitul, vorbind despre investiții:

Premierul Marcel Ciolacu:

Guvernul adoptă rectificarea bugetară care duce deficitul la 6,9% din PIB. Premierul Marcel Ciolacu spune că este o rectificare pozitivă, pentru că 84% din deficit merge la investiții

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, afirmă că ultima execuţie bugetară, la data de 31 august, arată un nivel record al investiţiilor:

Ministrul Finanţelor se așteaptă ca rectificarea bugetară să fie aprobată luni / Boloş: Ultima execuţie bugetară, la data de 31 august, arată un nivel record al investiţiilor / Discutăm la sfârşitul lunii august de un deficit bugetar de 4,53% din PIB

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, spune că în ultimii 30 de ani nu există vreo țară membră UE care să nu fi depășit criteriul 3% deficit bugetar din PIB în cel puțin 2 ani:

Explicațiile Ministrului Investițiilor despre “push-ul investițional”, la o zi după publicarea proiectului de rectificare bugetară care arată majorarea deficitului. Câciu: “România se află printre puținele țări al căror deficit este realizat pe investiții”