UPDATE Guvernul a adoptat rectificarea bugetară care duce deficitul la 6,9% din PIB. Premierul Marcel Ciolacu spune că este o rectificare pozitivă, pentru că 84% din deficit merge la investiții

Guvernul a adoptat luni rectificarea bugetară care duce deficitul bugetar la 6,9% din Produsul Intern Brut și revizuiește în jos creșterea economică, la 2,8% din PIB, de la 3,4% anterior. Premierul Marcel Ciolacu spune însă că este vorba despre o rectificare bugetară pozitivă, deoarece sunt alocate „resurse suplimentare pentru toate marile proiecte de investiții ale statului”.

• UPDATE ”Executivul a aprobat luni, 23 septembrie 2024, o rectificare bugetară care să permită alocarea de fonduri suplimentare pentru asigurarea cu prioritate a cheltuielilor obligatorii şi corelarea planificării bugetare cu evoluţia prognozată a indicatorilor macroeconomici şi cu execuţia bugetară”, informează Ministerul de Finanţe.

„Există un plus de venituri bugetare după primele opt luni, venituri pe care le folosim ca să dezvoltăm România”  84% din deficit merge în zona de investiții”, a declarat premierul.

El susține că acest deficit este „sustenabil”, ținând cont că 8,5 lei din 10 cheltuiți merg în autostrăzi, spitale, școli și rețele de gaze, apă și alte obiective de interes local.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

„Practic, ce facem la această rectificare este să aplicăm modelul statelor europene puternice. Germania, Italia, Franța sau Spania așa au procedat, așa s-au dezvoltat și sunt motoarele economice ale Europei! La fel procedăm acum și noi, , fiindcă a fi sustenabil asta înseamnă: nu alocăm banii numai pe consum, ci venim cu un plan serios pe investiții”, a precizat el.

Premierul afirmă că acești bani se întorc în economie și se multiplică. „La 1 euro investit, se întorc la stat 6 sau 8 euro. De exemplu, dl. ministru Sorin Grindeanu primește banii și face plăți către companii, firmele termină autostrăzi pe care românii le așteaptă de 30 de ani. Iar aceste firme plătesc mii de salariați și dau comenzi la alte sute de furnizori cu zeci de mii de angajați. Asta înseamnă că, în câteva luni, din taxe, impozite și din tot acest rulaj, banii se întorc cu surplus la bugetul de stat”, spune el.

Context. Ministerul Finanțelor a publicat joi proiectul de rectificare bugetară, prima din ultimii aproape doi ani. Deficitul bugetar a fost majorat la 6,94% din Produsul Intern Brut, o creștere de aproape 2 puncte procentuale față de estimarea de la începutul anului, de 5% din PIB. Creșterea economică prognozată pentru finalul anului a fost revizuită în jos, la 2,8%, față de prognoza de 3,4% din proiectul de buget elaborat la începutul anului.

• Proiectul de ordonanță de urgență
• Nota de fundamentare

Amintim că anul trecut și în acest an Executivul a folosit Fondul de Rezervă Bugetară pentru a face redistribuiri de plăți, o modalitate considerată netransparentă de către Consiliul Fiscal.

Cele mai importante coordonate macro din rectificare:

• Creșterea economică revizuită în scădere la 2,8% de la 3,4%
• Produsul Intern Brut (PIB) revizuit în creștere la 1.768 miliarde lei, de la 1.733 miliarde lei
• Deficitul bugetar revizuit în creștere la 6,94% din PIB de la 5%
• 7,9 miliarde lei estimare a încasărilor din amnistia fiscală
• Evoluție negativă a încasărilor din impozitul pe venitul microîntreprinderilor
• Cheltuieli de personal mai mari cu 8,8 miliarde lei
• Cheltuieli cu dobânzile mai mari cu 3 miliarde lei
• Cheltuielile cu asistența socială mai mari cu 5,12 miliarde lei
• Cheltuielile cu investițiile se micșorează cu 1,8 miliarde lei.

Cele mai importante modificări de bugete:

• Ministerul Finanțelor: +14,1 miliarde lei, din care +3 miliarde lei dobânzi și +11 miliarde lei proiecte cu fonduri europene
• Ministerul Transporturilor: +5,48 miliarde lei
• Ministerul Sănătății:+3,89 miliarde lei
• Ministerul Educației: +4,6 miliarde lei
• Ministerul Muncii: +1,6 miliarde lei
• Ministerul Afacerilor Interne: +3,67 miliarde lei
• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: +3,34 miliarde lei
• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +2 miliarde lei
• Înalta Curte de Casație și Justiție: +424,6 milioane lei
• Ministerul Justiției: +313,6 milioane lei
• Ministerul Energiei: +1,28 miliarde lei
• Secretariatul de Stat pentru Culte: +208 milioane lei
• Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: +97,6 milioane lei
• Ministerul Public: +91,3 milioane lei
• Ministerul Afacerilor Externe: +77,5 milioane lei
• Serviciul de Informații Externe: +80,5 milioane lei
• Serviciul Român de Informații: +58,8 milioane lei
• Serviciul de Protecție și Pază: +53,5 milioane lei
• Societatea Română de Televiziune: +40,0 milioane lei
• Secretariatul General al Guvernului: -176,3 milioane lei
• Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului: -120,0 milioane lei
• Senatul României: -67,8 milioane lei
• Serviciul de Telecomunicații Speciale: -58,3 milioane lei
• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: -54,6 milioane lei
• Camera Deputaților: -51,9 milioane lei
• Autoritatea Electorală Permanantă: -42,9 milioane lei
• Curtea de Conturi: -25,6 milioane lei
• Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse: -19,0 milioane lei