Indicatorul de încredere al consumatorilor și al mediului de afaceri în economia din România, publicat în fiecare lună de Comisia Europeană (Economic Sentiment Indicator – ESI), a revenit pe creștere în luna octombrie, grație îmbunătățirii așteptărilor de afaceri în sectoarele de servicii, industrie manufacturieră și comerț retail. Evoluția ESI semnalează o probabilă îmbunătățire a ritmului de creștere economică.
Indicatorul compozit al Comisiei pentru România a înregistrat astfel o valoare de 105,9 puncte în octombrie, în creștere cu 2,0 puncte față de luna septembrie. Valoarea din luna octombrie se situează mult peste media pe termen lung a ESI de 100 de puncte și arată că mediul de afaceri anticipează o continuare a creșterii afacerilor.
Creșterea din luna octombrie a ESI provine în special din îmbunătățirea încrederii managerilor din industria prelucrătoare românească și a celor din sectorul de servicii. Amintim că industria europeană, de care industria românească este puternic legată prin lanțurile valorice, continuă să se confrunte cu o scădere majoră a producției. Germania, locomotiva industrială a Europei, stagnează de mai multe trimestre, iar producția sa industrială înregistrează o scădere substanțială care încă nu dă semne de atenuare (inclusiv industria auto). Mai multe companii mari au anunțat deja planuri de restructurare și reducere a investițiilor, cel mai recent exemplu fiind Volkswagen.
Economiștii BCR estimează o creștere economică de 1,9% în acest an și o accelerare a avansului PIB la 2,8% în 2025. Prognoza băncii pentru anul următor este însă sub semnul întrebării din cauza politicii fiscale și de venituri a Guvernului, implicit nevoia de a ține sub control cheltuielile bugetare și de a majora veniturile, după cum arată Eugen Sinca, analist BCR.
„Consumul gospodăriilor va crește mai lent în 2025 pe măsură ce rata de creștere a veniturilor populației va deccelera, în timp ce formarea brută de capital fix va fi sprijinită de lucrările de investiții cu bani UE”, comentează Sinca.
Totodată, datele Comisiei Europene arată că încrederea managerilor din construcții din țara noastră s-a deteriorat în octombrie, la fel ca încrederea consumatorilor. Banca Națională a României (BNR) a pus pe pauză ciclul de scădere a dobânzilor, în luna octombrie, iar o nouă scădere ar putea să vină abia în cel de-al doilea trimestru din 2025.
Cel mai probabil, politica monetară a BNR va fi influențată în 2025 mai puțin de inflație și mai mult de politica fiscală a Guvernului. Dacă Guvernul majorează TVA-ul, banca centrală va decide cel mai probabil să considere impactul pe inflație drept tranzitoriu și să aștepte o perioadă până decide direcția de acțiune.
România a făcut din nou notă discordantă cu țările din Vestul Europei, unde activitatea economică mai degrabă stagnează sau chiar scade. În zona euro, indicele compozit ESI a scăzut la 96 de puncte în octombrie, de la 96,7 puncte în septembrie.
Per total, media ESI pe trimestrul III din acest an (103,3 puncte) pentru România a fost peste media pe termen lung (100 de puncte), dar ușor sub media trimestrului II (103,8 puncte). În primul semestru din acest an, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat un plus de doar 0,7% față de primul semestru din 2023, mult sub așteptări. Cu toate acestea, economia a continuat cel mai probabil expansiunea în termeni trimestru/trimestru în perioada iulie-septembrie.
Cifrele privind creșterea PIB din acest an au fost influențate negativ de dinamica exporturilor nete, în condițiile în care cererea mare de consum a gospodăriilor românești este deservită prin bunuri de import, iar exporturile încă sunt afectate de cererea externă slabă și competitivitatea mică a bunurilor românești pe piața internațională.
Economia românească rămâne impulsionată de consumul gospodăriilor, sprijinit la rândul său de atenuarea inflației galopante, creșterea salariilor reale și a pensiilor și creșterea cererii de credite pentru consum pe fondul scăderii dobânzilor.
O îmbunătățire surprinzătoare a venit pe partea de percepție a managerilor din industria prelucrătoare. Avansul din luna octombrie (+1,5 puncte) a venit pe fondul îmbunătățirii anticipațiilor de producție pentru lunile următoare. Comenzile de la export au scăzut din nou în octombrie, indicând că orice potențială revenire a cererii externe va fi una lentă. Cu toate acestea, rata de utilizare a capacității în industrie a crescut în octombrie la 72,4%, de la o medie de 68,0% în trimestrul trei.
Cea mai mare contribuție la avansul lunar al indicelui compozit ESI a venit din componenta servicii (+3,0 puncte), managerii din acest sector spunând că cererea a fost peste așteptări în precedentele 3 luni și că anticipează o continuare a tendinței de până acum. Asta ar urma să sprijine vânzările în ultimele 3 luni din acest an.
O evoluție similară a cererii în final de an anticipează și managerii din comerțul retail.
Cererea solidă de bunuri și servicii dă încredere companiilor în puterea lor de impunere a prețurilor mai mari
Totodată, deși indicele privind încrederea consumatorilor a înregistrat o ușoară scădere în octombrie, gospodăriile raportează o îmbunătățire a situației lor financiare, în următoarele 12 luni. Planurile privind o achiziție majoră s-au mai restrâns în octombrie, consumatorii fiind mai înclinați către investiții în îmbunătățirea locuinței în următoarele luni.
Datele Comisiei Europene sunt în mare parte în acord cu cel mai recent raport de la Institutul Național de Statistică (INS) privind tendințele în economie în perioada august-octombrie, publicat luni.
Potrivit sondajului realizat de INS, managerii chestionați anticipează o creștere a activității economice în industria prelucrătoare și comerțul cu amănuntul, stagnare în servicii și o scădere (sezonieră) a activității în construcții. Evoluții relativ similare sunt prognozate și pentru efectivele de salariat, în timp ce intențiile privind prețurile de vânzare indică presiuni inflaționiste în continuare puternice.
