Sursa foto: Pexels
Producătorul olandez de vopsele AkzoNobel, care în România a preluat cu ceva ani în urmă Fabryo, a anunțat eliminarea a sute de locuri de muncă la nivel global. Compania industrială și tehnologică Thyssenkrupp din Germania, care are o firmă de vânzări în țara noastră, pregăteşte tăieri ”dure” de locuri de muncă. Grupul german Schaeffler, producător de componente auto, va face concedieri, ca parte a fuziunii cu producătorul de componente pentru vehicule electrice Vitesco. În România, firma a trimis angajați în șomaj tehnic. Sunt informații care au venit la interval de numai câteva zile și care arată o industrie europeană lovită de turbulențe, care lasă sute de oameni fără locuri de muncă. Care sunt cauzele și efectele și ce se întâmplă în România? Multe organizații iau în această perioadă măsuri la nivel internațional pentru a-și optimiza eficiența, iar România este afectată de aceste decizii, chiar dacă nu este principala țintă, spun specialiștii consultați de Economedia, iar principalele sectoare industriale care vor resimți efectele sunt cele care se bazau pe forța de muncă “competitivă”. “Competitivă”, adică mai ieftină decât în vestul Europei. Vorbim de industria prelucrătoare, industria auto, industria textilă, FMCG și electrocasnice, IT. Creșterea costurilor cu materia primă afectează de asemenea industria, precum și scăderea consumului. Există însă în continuare și investiții și extinderi în sector.
O sinteză de informații/ explicații/ previziuni:
- Companii multinaționale, cu activitate și în România, au anunțat mii de concedieri la nivel global în interval de doar câteva săptămâni, în mai multe sectoare de producție (auto, textile, construcții, metalurgie). Câteva exemple: Schaeffler, AkzoNobe, Thyssenkrupp, Habitex.
- Indicele BCR PMI care măsoară cum merge industria prelucrătoare din România a scăzut în septembrie la cel mai scăzut nivel din ultimele șapte luni. Scad producția, comenzile și numărul de salariați.
- Piața din România este conectată direct la trendurile internaționale, la schimbările din industrie și presiunile economice, atât prin intermediul schimburilor comerciale internaționale, cât și prin investițiile străine locale.
- EY: “Multe organizații iau astăzi măsuri la nivel internațional pentru a-și optimiza eficiența, iar România este afectată de aceste decizii, chiar dacă nu este principala țintă”
- Tradițional considerată o destinație ieftină și eficientă pentru externalizare și producție, creșterea costurilor cu forța de muncă și presiunile economice globale încep să reducă acest avantaj.
- Un alt element care duce la restructurări: creșterea costurilor cu materia primă
- Firmele din sectorul industrial sunt afectate și de scăderea consumului la nivel național.
- Horváth: Companiile din sectorul auto, industria prelucrătoare, FMCG și, în general, producătorii bunurilor de larg consum vor fi potențial afectate de restructurări și disponibilizări, dar cu efecte în lanț, în zona de energie și servicii (IT).
- Creșterea deficitului bugetar cel mai probabil va conduce la majorarea taxelor, afectând profitabilitatea.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Mii de concedieri în industrie, în sectorul auto, dar nu numai
Schaeffler România, parte a grupului german care este unul dintre cei mai mari producători de componente auto din lume, a trimis angajații din Cristian, de lângă Brașov, în șomaj tehnic, în septembrie, conform informațiilor obținute în exclusivitate de Economedia. Compania a confirmat situația, fără a detalia numărul de angajați și perioada implementării măsurii. Schaeffler este unul dintre cei mai mari angajatori din România, cu aproape 5.000 de angajați.
„În contextul provocărilor globale de pe piață care afectează diverse sectoare, Schaeffler România a fost nevoită să implementeze măsuri temporare, inclusiv șomaj tehnic. Deși aceste decizii sunt dificile, ele au ca scop asigurarea capacității competitive pe termen lung a operațiunilor noastre și protejarea unui număr cât mai mare de locuri de muncă în această perioadă. Suntem optimiști cu privire la viitor și așteptăm cu interes realizarea fuziunii planificate cu Vitesco Technologies, care ne va face „mai puternici împreună”, inclusiv în România”, au transmis reprezentanții Schaeffler România, la solicitarea Economedia.
Grupul german va face concedieri, ca parte a fuziunii cu producătorul de componente pentru vehicule electrice Vitesco, a anunţat și directorul general al Schaeffler, Klaus Rosenfeld, într-un interviu acordat săptămânalului WirtschaftsWoche. Compania germană Schaeffler ar urma să concedieze până la finele acestui an 800 de persoane din cei aproape 5.000 de angajați ai fabricii de la Cristian, susțin surse din cadrul societății pentru BizBrașov.
Producătorul olandez de vopsele AkzoNobel a anunțat un plan de reducere a costurilor, care presupune eliminarea a 2000 de locuri de muncă până la sfârșitul anului viitor. Compania justifică decizia prin necesitatea unor măsuri de reducere a costurilor și a “creșterii eficienței funcțiilor sale”. AkzoNobel are activități și în România și deține la noi în țară două facilități de producție, în Popești Leordeni și în Tunari. Cel mai puternic impact se va resimți în Olanda, au transmis reprezentanții companiei, care spun că deocamdată nu se pot oferi cifre cu privire la activitățile din România. Pierderile de locuri de muncă echivalează cu aproximativ 6% din forța sa de muncă globală, relatează Euronews.com, care menționează că grupul este cel mai mare producător de vopsele din Europa. Declarația vine după măsuri similare de reducere a costurilor anunțate la începutul acestui an. În luna mai, firma a anunțat că va închide unități de producție din Țările de Jos, Irlanda și Zambia și că va transfera producția în alte locații.
În România, grupul AkzoNobel este prezent pe categoria de vopsele și acoperiri decorative și sisteme profesionale destinate construcțiilor arhitecturale și adezivi și vopsele decorative pentru industria mobilei prin compania Fabryo Corporation SRL, pe categoria produselor decorative și protecțiilor maritime prin International Paint Romania și pe categoria acoperirilor decorative în pulbere prin AkzoNobel Powder Coatings SA Atena, Sucursala București. Cele trei entități juridice operează cu peste 400 angajati, conform site-ului companiei.
La final de septembrie a apărut vestea că cei 27.000 de muncitori siderurgici ai Thyssenkrupp trebuie să se pregătească pentru tăieri de locuri de muncă profunde, a declarat noul şef al diviziei de oţel a conglomeratului unui ziar german, pregătind terenul pentru concedieri semnificative, transmitea agenția Reuters. Compania are o firmă și în România, dar aceasta este specializată pe zona comercială.
„Sunt necesare reduceri dure. Trebuie să devenim mai profitabili”, a declarat Dennis Grimm, purtătorul de cuvânt al consiliului executiv al Thyssenkrupp Steel Europe (TKSE), într-un interviu pentru Westdeutsche Allgemeine Zeitung (WAZ). Detalii AICI.
Producătorul de confecţii belgian Habitex, prezent în ţara noastră prin trei firme, a disponibilizat majoritatea angajaţilor din România, motivul principal invocat fiind scăderea semnificativă a comenzilor, conform informaţiilor publicate de Economica.net la început de octombrie, citând date de la AJOFM Maramureş.
Scad producția și comenzile/ Scăderi record la numărul de salariați
Indicele BCR PMI care măsoară cum merge industria prelucrătoare din România a scăzut în septembrie la cel mai scăzut nivel din ultimele șapte luni, condițiile pentru producătorii români deteriorându-se în această lună. Pe scurt, producția și comenzile noi au scăzut la cel mai rapid ritm din februarie, a existat o scădere record a numărului de salariați, în timp ce încrederea scade, și s-a semnalat o inflație sub medie a prețurilor factorilor de producție și a prețurilor de producție.
„Sectorul prelucrător din România a rămas sub presiune în luna septembrie, condițiile de desfășurare a activității deteriorându-se la cel mai pronunțat ritm din februarie. Condițiile slabe ale cererii au jucat un rol important în declinul susținut. Atât noile comenzi primite, cât și volumele de producție au scăzut în ritm accelerat în septembrie. Cel mai important, probabil, nivelurile de ocupare a forței de muncă au scăzut într-un ritm record. Într-o notă ceva mai pozitivă, respondenții au asociat în mod frecvent scăderea numărului de angajați cu plecările voluntare și mai puțin cu reducerile de personal instigate de companii”, arată analiza.
Indicele PMI® pentru industria prelucrătoare din România, prezentat de BCR, este un indicator compozit al performanței industriei prelucrătoare, alcătuit dintr-o singură cifră și derivat din indicatorii privind comenzile noi, producția, ocuparea forței de muncă, termenel de livrare ale furnizorilor și stocurile de achiziții. Un indice PMI peste pragul de 50,0 de puncte, fără modificări, indică o îmbunătățire a situației industriei în luna respectivă, în timp ce o cifră situată sub pragul de 50,0 de puncte demonstrează o deteriorare.
La 47,3 în septembrie, în scădere de la 48,4 în august, indicele principal a înregistrat o contracție pentru a treia lună la rând. Patru din cele cinci componente ale indicelui PMI au imprimat influențe direcționale negative în septembrie. Stocurile de achiziții au contracarat tendința generală, însă au înregistrat totuși o contracție.
„Restructurările globale influențează tot mai mult și piețele locale”
Pentru a explica problemele din România e necesară o privire de ansamblu asupra situației economice la nivel global, subliniază, pentru Economedia, Victor Iancu, Partener, lider al departamentului de Strategie al companiei de consultanță EY.
„Economia mondială trece astăzi prin niște transformări importante, într-un context în care multe companii experimentează noi tehnologii sau strategii de creștere și fac sau au făcut investiții masive în zone ce promit un potențial uriaș”, spune Iancu. Acesta dă ca exemplu mobilitatea electrică sau inteligența artificială, care sunt astfel de arii unde se orientează o parte din focusul investițional și planificările strategice ale multor companii. “Deși acestea au la bază analize și cercetari temeinice, de multe ori aceste investiții sunt într-o anumită măsură niște pariuri cu un oarecare grad de impredictibiliatate și, implicit, risc”, spune Iancu.
Acesta adaugă că există și o altă serie de elemente care conduc la presiuni economice globale, post-pandemie, cum ar fi costurile fluctuante cu energia, inflația, provocările legate de lanțurile de aprovizionare, sau schimbările intervenite la nivelul cererii de diverse produse și servicii.
„Toate acestea pun presiune pe marjele de profit ale companiilor forțându-le să se repoziționeze din punct de vedere strategic și tactic. Spre exemplu, industria automotive este afectată de tranziția către vehiculele electrice și de cererea fluctuantă pentru componente auto tradiționale; acest lucru a dus inclusiv la restructurări sau la concedieri temporare în companiile ce activează în acest sector. Recent, vedem o încetinire a vânzărilor de automobile electrice, punând presiune pe costuri, influențând planurile companiilor care au investit masiv în cercetare-dezvoltare și unități de producție pentru acest segment”, spune specialistul EY.
Piața din România este conectată direct la aceste trenduri, atât prin intermediul schimburilor comerciale internaționale, cât și prin investițiile străine locale, așadar reverberează invariabil la aceste șocuri economice.
„Multe organizații iau astăzi măsuri la nivel internațional pentru a-și optimiza eficiența, iar România este afectată de aceste decizii, chiar dacă nu este principala țintă. Ca să facem un zoom și mai adânc, trebuie să ne uităm și la expunerea României din punct de vedere al investițiilor străine, dar și la structura balanței comerciale. Ca exemplu, Germania este principalul partener comercial al României, dar și din perspectiva investițiilor străine directe. Provocările pe care economia germană le-a înregistrat în ultimul timp au un efect indirect și asupra situației locale, pe cele două coordonate de mai sus”, menționează Iancu.
Deși România a fost tradițional considerată o destinație ieftină și eficientă pentru externalizare și producție, creșterea costurilor cu forța de muncă și presiunile economice globale încep să reducă acest avantaj, menționează Iancu.
„România continuă să fie competitivă în anumite sectoare, însă trebuie să înțelegem că restructurările globale influențează tot mai mult și piețele locale, ceea ce arată si o maturizare a pieței interne. Chiar dacă unele restructurări vor continua, România va avea un rol important în rețeaua globală de producție și servicii. Așa cum arată și ultimul raport EY Attractiveness Survey, România rămâne o destinație luată în calcul de către investitorii străini, chiar dacă există în continuare o oarecare prudență vizavi de modul în care putem asigura predictibilitate economică, în domeniul fiscal sau legislativ”, menționează Victor Iancu, de la EY.
Acesta spune că este posibil să vedem și alte anunțuri legate de concedieri în industrie și reduceri de activitate, pe măsură ce companiile continuă să se adapteze la noile realități economice.
Deși există semnale că unele sectoare, precum automotive, ar putea suferi mai multe ajustări, România rămâne un hub important pentru multe industrii, iar adaptarea la schimbările globale va juca un rol esențial în viitorul pieței. Se pot oferi in contrapondere exemple de investiții recente care creează sau vor crea locuri de munca importante în România, de exemplu Nokian sau GARBE. În viitorul foarte apropiat va deveni capital modul în care România, atât prin decidenții politici, cât și prin mediul de business local, va reuși să dezvolte noi avantaje competitive, ca destinație preferată pentru investițiile străine”, conchide Iancu.
România a fost percepută mult timp ca o destinație „ieftină” și eficientă în ceea ce privește costurile de operare. Acest avantaj se estompează treptat
Sebastian Chiriac, Managing Consultant, Horváth România, amintește că, în ultimul an, România a înregistrat o creștere economică sub așteptarile de 3%, fiind prognozată o creștere a PIB-ului sub 2.2%. Inflația crescută din ultimii doi ani, resimțită în special asupra bunurilor esențiale, a erodat puterea de cumpărare a românilor, reducând consumul la nivel național.
„Această scădere a consumului a cauzat și o reducere a veniturilor companiilor din industrie (piața auto din România este în scădere – datele din septembrie 2024 arată o scădere cu 15% față de anul trecut). Angajările în exces din perioada pandemiei s-au dovedit a nu fi întru-totul necesare, creând presiune suplimentară asupra companiilor industriale. De asemenea, creșterea repetată a salariului minim și a costului materiilor prime au determinat o scădere a profitabilității și restrângere a activității, conducând astfel către reduceri de personal și disponibilizări”, a declarat Chiriac, pentru Economedia.
Acesta spune că principalele sectoare industriale afectate sunt cele care se bazau pe forța de muncă „competitivă”, adică mai ieftină față de restul țărilor din vestul Europei: industria prelucrătoare, industria auto, industria textilă, FMCG și electrocasnice, IT.
Un exemplu în acest sens îl reprezintă companiile din sectorul auto (atât producătorii de autovehicule, cât și producătorii de componente și prestatorii de servicii) – sector în care disponiblizările au produs o reacție în lanț, conducând astfel la disponibilizări în companiile din sectorul IT ce prestau direct servicii B2B.
O analiză Economedia axată pe problemele din sectorul automotive AICI.
Avantajul „competitivității” în ceea ce privește costul cu forța de muncă se estompează, spune și specialistul Horvath, dar România rămâne interesantă pentru investitori în anumite sectoare.
„România a fost percepută mult timp ca o destinație „ieftină” și eficientă în ceea ce privește costurile de operare. Cu toate acestea, acest avantaj se estompează treptat, pe măsură ce costurile cu forța de muncă și inflația cresc, iar multinaționalele iau măsuri de restructurare. România a devenit, în 2022, o țară High-Income (cu venituri ridicate), conform clasificărilor Băncii Mondiale, rezultând într-o aliniere cu trendurile globale. Eliminarea parțială a facilităților fiscale salariale pentru IT și construcții au redus competitivitatea. Deși România rămâne competitivă în anumite sectoare, măsuri de restructurare similare cu cele implementate la nivel global vor fi resimțite și pe piața locală în cadrul companiilor din sectorul privat”, spune Sebastian Chiriac.
Acesta menționează că firmele din sectorul industrial sunt afectate în principal prin scăderea consumului la nivel național. Astfel, companiile din sectorul auto, industria prelucrătoare, FMCG și în general producătorii bunurilor de larg consum ar putea fi mai afectate de restructurări și disponibilizări, dar cu efecte în lanț. „Prin scăderea producției și a veniturilor în aceste sectoare, vor fi afectate și companiile din domeniul energetic, activitatea lor fiind afectată de starea economiei. De asemenea, sectorul IT sau companiile prestatoare de servicii ce lucrează direct cu companii din sectorul industrial vor trebui să recurgă la disponibilizări ca urmare a scăderii activității și a volumelor înregistrate”, adaugă Chiriac.
În ceea ce privește perspectivele, consultantul Horvath estimează că piața din România va continua să treacă printr-o perioadă dificilă, cel puțin în prima jumătate a anului 2025. „Creșterea deficitului bugetar cel mai probabil va conduce la majorarea taxelor, afectând profitabilitatea. De asemenea, investițiile directe străine au scăzut în 2023 la 6,74 miliarde de euro, o scădere sesizabilă comparat cu cifra record din 2022, conform datelor BNR. Această descreștere a investițiilor străine se va resimți cel mai probabil și în 2024, în contextul încetinirii economice”, conchide specialistul.
