BREAKING OFICIAL Guvernul a aprobat legea de plată a pensiilor private. Românii vor putea retrage inițial 30% din sumă, iar restul va fi eșalonat pe 8 ani

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Guvernului a anunțat că Guvernul a adoptat legea de plată a pensiilor private.

Oficialii Guvernului explică legea de plată a pensiilor private, într-o conferință de presă.

UPDATE Guvernul a aprobat joi legea de plată a pensiilor private, așteptată de 17 ani. Varianta adoptată prevede că românii vor putea retrage inițial 30% din suma acumulată, iar restul va fi eșalonat pe 8 ani, conform informațiilor Economedia. Prima variantă prevedea o retragere inițială de 25% și o eșalonare a sumei rămase pe 10 ani.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Astfel, legea elimină complet posibilitatea de a retrage întreaga sumă acumulată printr-o singură retragere.

Proiectul reglementează astfel ceea ce ar fi trebuit reglementat încă de la începutul creării sistemului privat de pensii: plata pensiilor. Însă în ultimii 17 ani Guvernul a tot evitat să dea o lege în acest sens și plata pensiilor s-a făcut printr-o modalitate provizorie.

Până acum, sistemul românesc de pensii private funcționa doar pe faza de acumulare: se adunau bani în contul tău individual, iar la pensie primeai suma fie integral (plată unică – plătind impozit pe câștig și acum și contribuție la sănătate – CASS – pe diferența dintre suma totală și 3.000 de lei), fie în rate egale pe maximum 5 ani (60 de rate). Nu exista o legislație care să reglementeze ce se întâmplă pe termen lung cu banii.

Proiectul de lege creează o fază distinctă de plată a pensiilor private, cu reguli proprii și entități specializate. Se vor înființa fonduri de plată a pensiilor private, administrate de furnizori autorizați de pensii private de către ASF.

Două tipuri de pensii private în plată

Prin propunerea de lege, participanții vor avea opțiunea de retrageri programate sau anuitate viageră.

Va dispărea așadar retragerea sumei integrale.

Participanții vor putea retrage inițial maxim 25% din sumă, iar restul sumei fie pe o perioadă determinată, fie până la finalul vieții.

a) Pensii de tip retragere programată

Retragere programată înseamnă că participantul va alege să primească o pensie lunară pe o perioadă fixă, determinată. Dacă decesul se produce înainte de consumarea sumei, restul va reveni către moștenitorii pensionarului.

• Pensia se plătește pe o durată determinată, până la epuizarea sumelor din cont.

• Plata se face lunar, în tranșe egale (cel puțin egale cu valoarea indemnizației sociale – 1.281 lei în 2024).

• Ultima tranșă poate fi o sumă reziduală.

• Pensia privată va putea depăși valoarea indemnizației sociale, doar în cazul membrilor al căror activ nu ar putea fi plătit integral în termen de 10 ani.

• Dacă participantul decedează înainte de a încasa tot, moștenitorii încasează suma rămasă.

• Durata maximă estimată pentru retragere este de 10 ani, corelată cu speranța medie de viață.

b) Pensii viagere

La anuitate viageră, pensia se va primi pe întreaga durată a vieții, iar suma va fi stabilită în urma unor calcule care iau în considerare, din punct de vedere statistic, mai mulți indicatori, precum speranța de viață, mortalitatea etc. Această pensie probabil va avea valoare mai mică.

• Se plătesc pe toată durata vieții beneficiarului.

• Poate include o componentă de supraviețuitor – după decesul participantului, pensia continuă către persoana desemnată (soț, copil etc.).

• Asemănătoare cu pensia de stat, dar din contribuții private.

Cine poate administra plata pensiilor private

Pot deveni furnizori de pensii private:

• Administratorii actuali ai fondurilor de pensii (ex. NN, BCR, etc.)

• Societăți de asigurare de viață

• Societăți de administrare a investițiilor

• Societăți noi, special create, numite „societăți de plată a pensiilor private” (S.A.).

Suma minimă necesară pentru a primi pensie privată lunar

• Dacă ai în cont mai puțin decât echivalentul a 12 indemnizații sociale (≈ 15.372 lei în 2024), nu intri în sistemul de plată, ci:

  • Primești suma integral sau în rate pe maximum 5 ani, la alegere.

• Dacă ai mai mult, poți opta pentru unul dintre cele două tipuri de pensie: viageră sau retragere programată.

Alte prevederi importante

Nu vor exista comisioane de transfer la trecerea din faza de acumulare în cea de plată.

Furnizorii nu pot reține comisioane din sumele transferate în fondul de plată.

Participanții vor putea alege furnizorul/fondul la care vor primi pensia.

Legea vine în contextul aderării României la OCDE și a unei recomandări directe din partea organizației de a reglementa faza de plată a pensiilor private – element lipsă până acum în sistem.

Știrea inițială

Guvernul se întruneşte în şedinţă joi, de la ora 11:00, iar pe ordinea de zi se află proiectul de lege privind plata pensiilor private, informează Agerpres.

Conform proiectului, plata pensiilor private se va realiza prin intermediul unor fonduri special constituite în acest scop, care vor fi administrate de societăţi specializate. Proiectul de act normativ stabileşte reguli privind înfiinţarea şi autorizarea fondurilor de plată a pensiilor private. Un fond de plată a pensiilor private va fi administrat de un furnizor de pensii private, autorizat de ASF.

În privinţa modului de organizare şi funcţionare a sistemului de plată a pensiei private, proiectul de lege propune soluţii aliniate cu practicile curente din alte state membre ale Uniunii Europene, precum şi specificului pieţei de pensii private din România, ţinându-se astfel cont de aspecte precum:

* delimitarea activităţilor specifice fazei de acumulare şi celei de plată a pensiilor, gradul mare de acoperire a sistemului de pensii administrate privat (Pilonul 2 avea, în luna februarie 2025, peste 8,3 milioane de participanţi)

* gradul relativ redus de conştientizare cu privire la deţinerea calităţii de participant în Pilonul 2, valoarea medie a conturilor individuale de pensii, importanţa existenţei unei opţiuni care să garanteze membrului fondului de plată că va beneficia de rambursarea integrală a fondurilor acumulate în contul său de pensie, etc.

Astfel, pentru a contrabalansa gradul redus de conştientizare existent în rândul populaţiei cu privire la deţinerea calităţii de participant în Pilonul 2 de pensii, în etapa premergătoare îndeplinirii condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă sunt instituite obligaţii de informare în sarcina administratorilor de fonduri de pensii.

Totodată, prin acest proiect de lege se stabileşte suma minimă necesară pentru dobândirea unei pensii private, respectiv pentru transferul activului personal al participantului către un fond de plată, valoarea acesteia fiind de 12 ori valoarea indemnizaţiei sociale stabilite pentru pensionarii din sistemul public de pensii.

“Valoarea activului personal care se situează sub pragul menţionat este plătită direct de către administrator către participant, sub formă de plată unică sau plăţi eşalonate pe maximum 5 ani, în baza cererii formulate de acesta din urmă”, se arată în expunerea de motive a actului normativ.

Tot în şedinţa de joi, Guvernul ar urma să aprobe şi un proiect de ordonanţă referitor la prorogarea unor termene prevăzute de Legea 226/2023 privind aplicarea unor tarife rutiere pe reţeaua de drumuri naţionale din România.

Termenele prevăzute în Legea nr. 226/2023 referitoare la intrarea în vigoare a noii roviniete, a tarifului TollRo şi a noului sistem SETRE România (STRR), precum şi cele aferente abrogării reglementării actuale privind rovinieta (OG nr. 15/2002) urmează să fie prorogate până la data de 1 iulie 2026.

Printr-o hotărâre va fi aprobată plata contribuţiei voluntare a României către Fondul voluntar al NATO privind Pachetul de Asistenţă Cuprinzătoare pentru Ucraina (NATO – Ukraine Comprehensive Assistance Package Trust Fund).

“Se aprobă plata contribuţiei voluntare a României, în cuantum de 33.025 USD, către Fondul voluntar privind Pachetul de Asistenţă Cuprinzătoare pentru Ucraina (NATO – Ukraine Comprehensive Assistance Package Trust Fund), fond voluntar al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, prin redirecţionarea sumei rămase nealocate aferente contribuţiei României la Fondul voluntar al NATO pentru susţinerea Armatei Naţionale Afgane (Afghan National Army Trust Fund – ANA TF)”, se arată în proiectul de hotărâre.

Executivul ar urma să aprobe şi un proiect de hotărâre pentru modificarea şi completarea HG nr. 556/2006 privind stabilirea datei de la care se eliberează paşapoarte simple temporare, precum şi a formei şi conţinutului acestora, precum şi pentru modificarea HG nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora.

“Proiectul conţine dispoziţii ce au în vedere următoarele aspecte: reglementarea eliberării de către serviciile publice comunitare de paşapoarte, începând cu data de 15 septembrie 2025, a paşapoartelor simple temporare având integrat un element criptografic, sub forma unui cod QR semnat digital de Direcţia Generală de Paşapoarte, verificabil prin citire optică; introducerea unei prevederi exprese care stabileşte faptul că paşapoartele simple temporare eliberate de serviciile publice comunitare de paşapoarte în baza cererilor depuse anterior datei de 15 septembrie 2025 rămân supuse regimului juridic în vigoare la data depunerii cererilor şi îşi păstrează valabilitatea până la data înscrisă în cuprinsul documentelor de călătorie sau până la momentul preschimbării acestora”, se menţionează în nota de fundamentare.

Printr-o altă hotărâre, Guvernul ar urma să aprobe deschiderea punctului de trecere a frontierei de stat şi a punctului vamal de frontieră pe Aeroportul Tuzla.

“Având în vedere solicitarea Societăţii Regional Air Services S.R.L., precum şi importanţa existenţei unui aeroport deschis traficului internaţional care să permită operarea în condiţii optime, din punct de vedere al siguranţei şi al eficienţei, a aeronavelor care desfăşoară activităţi de zbor pentru deservirea unor obiective strategice pentru economia naţională, situate în afara apelor teritoriale ale României din Marea Neagră, a fost elaborat proiectul de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea deschiderii unui punct de trecere a frontierei de stat şi a unui punct vamal de frontieră pe Aeroportul Tuzla”, conform notei de fundamentare.

Guvernul va aproba şi suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului pentru Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Executivului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2025.