EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Antreprenorii care au aplicat la programul Start-up Nation ediția 2022 așteaptă, în unele cazuri, mai bine de un an banii pentru firmele nou înființate, în condițiile în care au fost obligați să ia credite-punte pentru desfășurarea afacerii până la decontarea sumelor și pentru care trebuie să plătească dobânzi de până la 1.600 de lei pe lună plus costurile de garantare. Guvernul a aprobat miercuri o suplimentare a bugetului Ministerului Economiei din Fondul de rezervă, pentru a deconta 100 de milioane de lei pentru 500 de beneficiari ai Start-up Nation, însă suma nu acoperă necesarul total. Economedia.ro a vorbit cu mai mulți antreprenori care au primit acceptul pentru decontarea investițiilor dar care încă așteaptă de luni bune banii de la autorități.

Prin intermediul programului Start-up Nation România, antreprenorii care înființează o firmă nouă pot beneficia de granturi (bani nerambursabili) de până la 100.000 de lei/beneficiar în cazul în care creează un singur loc de muncă și de 200.000 de lei/beneficiar pentru două locuri de muncă create. Cererile sunt finanțate în ordinea descrescătoare a punctajelor obținute.

În anul 2022, la ediția a treia a programului Startup Nation, s-au înscris 15.319 de microîntreprinderi și firme mici și mijlocii la Pilonul I – dedicat antreprenorilor din România. La Pilonul II, dedicat cetățenilor români care se întorc din diaspora, s-au înscris 1.648 de IMM-uri.

Analize Economedia

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

EXCLUSIV Ciprian Hodja și Victor Moraru rămân șefi interimari la AMEPIP timp de încă 6 luni, până când va fi finalizată selecția noilor șefi „corporatiști” / Jalonul din PNRR va fi în continuare neîndeplinit

ANALIZĂ Economedia. Cei care se întorc: Sute de mii de români s-au reîntors în țară în interval de câțiva ani/ Cifrele și câteva povești: “Nu te obișnuiești. Când ai acasă copiii, părinții, te gândești la casă”

ANALIZĂ Migrația în România: Anul 2022 a fost primul în care în toate județele au venit mai mulți cetățeni decât au plecat/ Populația rezidentă s-a majorat prin masiva imigrare a ucrainenilor și a muncitorilor străini

ANALIZĂ Economedia: Ce condiții trebuie îndeplinite pentru noi scăderi de dobândă / Semnalele transmise de Isărescu și oficialii BNR și unde ar putea să se așeze dobânzile

ANALIZĂ Economedia: Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de 168 miliarde de lei în acest an / Până la final de an va mai împrumuta jumătate pe atât

ANALIZĂ. România, campioană în UE la rata medie anuală de creștere a salariilor minime în interval de 10 ani/ Țara noastră rămâne însă la coada plutonului cu valoarea acestor venituri

ANALIZĂ China, marele susținător al mașinăriei de război rusești / Europa încă exportă bunuri și componente „pe ascuns” către Rusia, în beneficiul lui Putin

ANALIZĂ Economedia: Cine a îndatorat România? Cum a ajuns țara noastră să împrumute o sumă record pentru acoperirea necesităților bugetare

ANALIZĂ Economedia. IT-iștii nu mai sunt vânați de angajatori. Candidații pot aștepta chiar și 6 luni până să își găsească un nou loc de muncă și numărul de interviuri prin care trec a crescut semnificativ

EXCLUSIV: Nefuncționarea portalului Registrului Comerțului a blocat circa 25 de milioane de euro în economie. Investițiile autohtone sunt ținute pe loc, iar cele străine sunt blocate, fără să punem la socoteală pierderile de oportunitate

Utilizatorii “luptă” pentru a accesa Registrul Comerțului. Ce spun antreprenorii și consultanții despre noul portal: “Este sub orice critică”/ “E blocat complet”/ E atât de prost încât trebuie regândit” (SONDAJ ECONOMEDIA)

ANALIZĂ Economedia: Jerome Powell, președintele Fed, transmite “Misiune Îndeplinită!”

ANALIZĂ Economedia. România, al 6-lea producător european, importă anual peste 6 litri de vin pe cap de adult

GRAFIC Turiștii români cheltuie în afara țării mult mai mult decât o fac străinii în România. Turismul contribuie cu aproape 20% la deficitul de cont curent al țării

ANALIZĂ Economedia. Cât de rigide sunt cheltuielile statului: Din 10 lei intrați la buget sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări, mai bine de 8 lei se duc pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale

ANALIZĂ Economedia: Băncile încă stau pe un munte de bani. Ce se întâmplă cu dobânzile la care se împrumută guvernul Ciolacu

ANALIZĂ. România are puține bazine olimpice funcționale, dar proiecte de 165 de milioane de euro pentru infrastructură de înot. Ce planuri de șantiere are țara cu un campion olimpic la natație care se antrenează iarna într-un “balon”? 

Pofta românilor pentru covrigi a crescut, în contextul unor prețuri din ce în ce mai mari la restaurante. Luca, Petru, Gigi și Matei, primele patru simigerii din țară, au raportat afaceri de aproape 760 milioane lei anul trecut

EXCLUSIV Cum au de suferit oamenii de afaceri din cauza noului portal de la Registrul Comerțului: credite blocate, date publicate la liber / Softul funcționează prost, deși a costat 40 de milioane de euro

EXCLUSIV Economedia. Linia de tren București – Giurgiu, start lansat, dar sub potențial: Traficul este la mai puțin de jumătate din prognoză

ANALIZĂ Economedia: O nouă lună cu împrumuturi la turație maximă pentru Guvernul Ciolacu. La ce nivel au ajuns împrumuturile pentru finanțarea deficitului bugetar și plata datoriei vechi

ANALIZĂ Traficul de pe aeroporturile din România a revenit în prima jumătate a anului la nivelul pre-pandemie. Ce terminale noi au fost inaugurate în 2024? (FOTO)

În urma procedurilor de selecție și evaluare s-au încheiat 9.120 contracte de finanțare, dintre care 8.278 contracte aferente SUN Pilonul I România, respectiv 842 contracte aferente SUN Pilonul II – Diaspora.

Cu toate acestea, până la această dată, mii de antreprenori din cei selectați încă își așteaptă banii de la stat. Între timp, firmele au trebuit să își desfășoare activitatea și au avut nevoie de bani, iar băncile le permit să ia credite-punte pentru a-și finanța cheltuielile până la încasarea fondurilor nerambursabile. Pentru aceste credite, însă, ei trebuie să plătească atât dobânzi, cât și costuri de garantare.

Bani cu țârâita

Ministerul scria într-un proiect de hotărâre de suplimentare a bugetului, publicat pe 17 octombrie, că peste 442 milioane lei au fost alocați atunci din Fondul de rezervă pentru plata formularelor de decont depuse de 2.210 aplicanți până la data de 11.10.2024. Ultima zi de depunere a deconturilor este 15 noiembrie.

În același proiect, Ministerul spunea că pentru plata tuturor deconturilor în cadrul Programului Start-up Nation, Ediţia 2022, (în plus față de alocările bugetare aferente anului 2023 + alocările bugetare aferente anului 2024), la data de 11.10.2024 estima o sumă necesară de plată în valoare de 1.350.077.000 lei.

Într-un răspuns din 9 octombrie transmis unor beneficiari de către Minister, Guvernul spunea că în cadrul Start-Up Nation ediția 2022 erau depuse 3.476 de deconturi în cadrul pilonului 1 şi 339 de deconturi în cadrul pilonului 2, reprezentând peste 770.000.000 lei solicitați de către beneficiari.

„Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Cazurile beneficiarilor care așteaptă banii de la Guvern sunt foarte răspândite în toată țara, dar și în Diaspora. În acest timp, ei trebuie să plătească taxele și impozitele la stat, dobânzile mari pentru creditul obținut de la băncile partenere în program și cheltuielile pentru garantarea acestuia.

Totodată, întrebările legate de deconturile întârziate continuă să fie puse pe grupuri de discuții, inclusiv pe Facebook, fără prea multe răspunsuri clarificatoare de la autorități.

„Am aplicat la Start-Up nation 2022 cu demersurile începute prin 2021, iar la finalul anului 2023, adică fix în perioada asta, anul trecut, prin toamnă, am primit aprobarea finală. Practic, după aproape un an și ceva de zile în care n-a știut nimeni ce se întâmplă cu proiectele noastre, dacă vor fi aprobate sau nu.

Foarte mulți antreprenori s-au lovit de aceste costuri cumva ascunse, pentru că mulți aplicăm din necunoștință.

Apar pe parcurs niște costuri pe care nu avem cum să le acoperim la început de drum. Numai în cazul meu afacerea era deschisă în 2021, anul în care am și aplicat, adică mai greu să vină profitul.

Prin acest program, noi suntem obligați să avem doi angajați pe care să-i menținem timp de 2 ani de zile. Asta înseamnă că, chiar dacă ții cei doi angajați cu salariul minim pe economie, ai automat taxe la stat de minim 3.000 lei pe lună, pe lângă chirie, utilități, contabilitate, toate costurile dintr-o firmă.

Pe lângă aceste costuri, prin program, suntem sfătuiți, cine nu are fonduri proprii, să deschidem un credit punte la bancă, ceea ce pentru un credit de 40.000 euro este o dobândă enormă.

Dobânda, în cazul meu, a ajuns din iunie, de la 1.200 lei, la 1.500 lei. Adică pe lângă acei 3.000 și chirii, cheltuielile mele ajung acum la 6.000 lei pe lună. Nu prea am activitate, că abia cum ne chinuim să facem ceva.

Această dobândă se plătește până când statul dă înapoi acești bani băncii. Dar, între timp, banca pe noi ne amenință că putem fi executați, dacă nu plătim creditul, când, de fapt, este obligația statului să plătească suma.

Obiectele pe care le-am luat eu prin program sunt ale băncii, până statul achită băncii creditul integral.

Avem și o sumă forfetară și nu putem s-o folosim să ne achităm această dobândă. E valabil contractul acesta până în 2027, ceea ce mi s-a părut absurd. Păi mai bine făceam un credit de nevoi personale la bancă și ieșeam mai bine”, spune pentru Economedia un antreprenor care a început o afacere în județul Giurgiu.

„Am zis să mă întorc în țară. Nu cred că mă mai întorc”

O antreprenoare care locuiește în prezent în Italia și dorea să se întoarcă în România spune că este „foarte dezamăgită” de această situație. Ea are o afacere în județul Vaslui și așteaptă, de asemenea, de un an de zile plata decontului, în această perioadă acoperind costurile suplimentare și având dificultăți în a susține angajații.

„Am încercat, eu și soțul, să deschidem o firmă, un service auto în țară. Noi încă suntem în Italia, muncim, pentru că n-am putea susține plățile din România dacă aș sta în țară.

Am deschis firma în 2022, am accesat fondurile, am depus minim de cofinanțare. Am plătit o firmă de consultanță din Cluj vreo 900 de euro și ne-au depus proiectul. A trecut proiectul, a început creditul puncte din octombrie 2023, până s-au făcut achizițiile. În octombrie am început, am și făcut angajările și am început achiziții. Odată ce am început achizițiile, trebuia plătită dobânda 1.600 RON pe lună. Deci am deja un an de zile de când plătesc taxe la angajați și dobândă.

Pentru aprobarea decontului marcat pentru plată am primit notificarea pe 14/06/2024. Am zis că trec două săptămâni, a mai trecut o lună, mai plătim încă o lună dobândă. Nici la momentul actual nu s-a închis creditul punte. Am văzut că sunt destui în situația asta.

Am încercat în iulie și am trimis la Minister. Mi-am făcut o petiție, de aia mi-a răspuns, pentru că a avut un cod de înregistrare. Mi-a zis că sunt în reorganizare, dar nu mi-a dat un timp cât durează, când vor face plățile. Am trimis e-mail și la agenția de care aparținem noi, la Iași. Mi-a zis că decontul este marcat pentru plată, dar când vor dispune de finanțe, atunci vor face plățile.

Am mai trimis un e-mail acum vreo două luni să întreb dacă pot să pun angajații în concediu fără plată măcar o perioadă. Nici nu mi-au mai răspuns cei de la Iași de la agenție.

Chiar și săptămâna trecută iar am mai trimis un email să întreb de bani, când mai vin, că nici bine n-am deschis și intrăm în faliment.

Noi am plătit un fond de garantare de un an de zile, cred că vreo 1.000 de euro, plus pe anul trecut – octombrie, noiembrie, decembrie – alte trei luni din fondul ăsta de garantare. Banca mi-a cerut să plătesc fond de garantare.

Banca tot spune că dacă decontul va fi primit de la stat, îmi mai returnează din fondul de garantare. Deja anul se sfârșește. Eu nu mai văd nimic nici din fondul ăla de garantare.

Dacă știam că se întâmplă așa, nu mai deschideam nimic. Dacă ai banii tăi, da, dar să faci credit… Înseamnă că este tot pentru cei care au bani, deci nu-i pentru unu care vrea să facă ceva, vrea să se întoarcă în țară.

Eu aveam 24 de ani când am venit în Italia și acum am 46. Am zis să mă întorc în țară, dar chiar am rămas dezamăgită pe parcursul celor 2 ani de cum a funcționat și cum merge în continuare. În țară nu cred că mă mai întorc. Dacă tot am intrat în jocul ăsta, aștept să treacă și perioada de implementare, dar o să vând. Am rămas foarte dezamăgită.

Banca mă întreabă pe mine: «Aveți noutăți?». Am văzut pe grup că sunt persoane cărora li s-a cerut REVISAL-ul la angajați și sperau să le facă deconturile. Mie încă nu mi-au cerut.

Acuma vin alegerile, bani sunt pentru alegeri”.

Antreprenorilor le-a fost greu să obțină răspunsuri de la Minister sau de la agențiile regionale pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Atragere de Investiții și Promovarea Exportului (AIMMAIPE) care se ocupă de acest program. Una dintre informări a fost că aceste agenții sunt în reorganizare.

„Toate cheltuielile cu echipamentele, tot ce s-a întâmplat, documentația am depus-o în luna mai. Creditul nostru-punte este făcut în luna ianuarie. Cumva suntem apropiați de scadența creditului. La sfârșitul lunii aprilie am avut și vizita de certificare a băncii. Pe la mijlocul lunii mai ne-au cerut clarificările cu angajații, pentru că noi în proiect ne angajam că o să păstrăm doi angajați pe o perioadă de de 3 ani și de atunci, din luna mai, nu ni s-a decontat creditul.

Plătim lunar dobânzile pentru acest credit, care ating undeva 1.500-1.600 lei lunar.

Tot am făcut solicitări către minister. Am primit aceleași răspunsuri pe care le primește toată lumea, primul răspuns fiind că se reorganizează agențiile și cumva de asta este mai greoi procesul.

Nu avem un orizont de timp. În contractul de finanțare este stipulat un punct în care mi se spune că statul se exonerează de orice obligație în situații excepționale. Acum nu știu dacă asta este o situație excepțională. Cert este că nu primim niciun răspuns, iar asta este foarte greu și pentru noi, antreprenorii, faptul că nu știm unde să ne ghidăm.

Fiind o afacere pe start-up, nici nu avem disponibilități foarte mari și nu deținem un buget de rezervă prin care să ne putem achita noi, de exemplu, creditele-punte”, spune un beneficiar din zona Ploieștiului.

Potrivit unor beneficiari, plata deconturilor s-a făcut în ordinea depunerii, în limita fondurilor disponibile.

„Am vorbit cu persoane de la Agenție iar răspunsul pe care l-am primit este că, ei, în momentul în care primesc banii, o să facă plata în ordinea deconturilor depuse, în ordinea datelor de depunere. Am și vorbit cu persoane care au primit. Au fost deconturi depuse în februarie și au fost trimiși banii în aprilie. De atunci, din câte știu, nimeni n-a primit bani”, spune un antreprenor din Craiova.

Și acesta reclamă că nu este specificat un termen în care statul se angajează să plătească suma respectivă înapoi băncilor.

„Firmele mele nu produc miliarde. Sunt niște afaceri de familie care produc strictul necesar și ceva în plus. Strictul necesar înseamnă să-mi plătesc toate dările la stat. Dările la stat pentru o firmă, cu dobânzi, rată și toate celelalte costuri lunare, doi angajați – sunt undeva la aproape 10.000 de lei la salariile pe minimul pe economie.

Diferența asta care ar trebui să fie un mic profit, eu practic acum îl dau în dobânzile respective”.

Într-un răspuns pentru un beneficiar, transmis de Ministerul Economiei în data de 9.10.2024, instituția spune:

„În prezent, în cadrul Programului pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici şi mijlocii Start-Up Nation România – ediția 2022 sunt depuse 3.476 de deconturi în cadrul pilonului 1 şi 339 de deconturi în cadrul pilonului 2, ceea ce reprezintă peste 770.000.000 lei solicitați de către beneficiari.

În anul 2023, au fost deschise credite bugetare în valoare de 224.703.000 lei. În 2024, prin Legea bugetului de stat nr. 421/2023, bugetul alocat ediției 2022 este de 209.158.000 lei.

(…)

Vă asigurăm, pe această cale, de întreaga noastră disponibilitate de a soluționa problemele din aria de responsabilitate a Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului”.

Bani pentru 500 de solicitanți

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, în debutul ședinței de Guvern de miercuri, că bugetul Ministerului Economiei Antreprenoriatului și Turismului va fi majorat cu 100 de milioane de lei pentru plata a 500 de beneficiari.

„Oferim unui număr de 500 de antreprenori calificați în programul Start-up Nation ajutorul de minimis obținut. Majorăm bugetul Ministerului Economiei Antreprenoriatului și Turismului cu 100 de milioane de lei și aprobăm un sprijin de până la 250.000 de lei pentru fiecare firmă nou-înființată pe baza criteriilor stabilite de lege”, a precizat Marcel Ciolacu.

Astfel, Guvernul a suplimentat miercuri bugetul MEAT cu suma de 100 milioane lei, credite bugetare, din Fondul de rezervă.

„Astfel, 500 din cei aproximativ 2.210 aplicanți care au deconturi depuse până la data de 11.10.2024 și care au primit acord de plată până la data de 10.04.2024, vor avea onorate contractele de finanțare și nu vor mai fi nevoiți să plătească ratele la credit și dobânzile aferente lună de lună până la data plății deconturilor”, arată Hotărârea de Guvern.

Ministerul Economiei și Ministerul Investițiilor și proiectelor Europene lucrează la ediția a patra a programului Startup Nation, cu un buget total de aproape 450 de milioane de euro, în principal din fonduri europene, iar ajutorul nerambursabil va crește la 250.000 de lei/firmă, transmite startupcafe.ro.

Pentru ediția programului lansată în 2017, 1.367.822.108 lei s-au întors în 5 ani din taxe, impozite și contribuții, ceea ce conduce la o rentabilitate a investitiei de 151%, cu un impact bugetar pozitiv de 420.000.000 lei fonduri europene și circa 460.000.000 lei impozite și taxe colectate la bugetul de stat, arăta nota de fundamentare a precedentei alocări de fonduri din octombrie.

De asemenea, pentru ediția din 2018, aproximativ 1.770.000.000 lei s-au întors în 3 ani din taxe, impozite și contribuții, ceea ce conduce la o rentabilitate a investitiei de 112%, cu un impact bugetar pozitiv de 200.000.000 lei.