Victoria lui Donald Trump nu le oferă pe tavă, Republicanilor, doar Casa Albă, ci și întreg Congresul american. Cu control total pe pârghiile puterii din Senat, Camera Reprezentanților și Curtea Supremă și o figură publică mult întărită față de 2016, mandatul lui Trump este unul din cele mai largi pe care le-a primit vreun președinte american în istoria recentă.
Acest mandat larg va schimba dinamica pe care o va impune administrația Trump 2.0, în următorii 4 ani, comparativ cu mandatul trecut. Mai mult, față de precedenta victorie, Trump are deja pusă la punct echipa de tranziție și chiar un plan cu anumite măsuri ce vor fi luate începând cu prima zi, iar mandatul acesta se intersectează formidabil cu o decizie istorică a Curții Supreme a SUA, din 1 iulie 2024, care aproape că îi oferă locatarului de la Casa Albă imunitate completă în fața legii.
La ce să ne așteptăm într-un astfel de mandat, cu un Trump ce tocmai a primit un cec în alb:
- tarife vamale suplimentare de 10% pe aproape TOȚI partenerii comerciali ai Americii (inclusiv UE), plus noi tarife între 60% și 100% pe bunuri din China; Trump a semnalat că intenționează să folosească, inițial, tarifele vamale drept unealtă de negociere pentru acorduri de schimburi comerciale benefice SUA și atragerea de investiții, în industrie, în SUA
- tarifele vamale riscă să reinflameze inflația, care este deja de 4 ani peste ținta băncii centrale americane, Federal Reserve (Fed); inflația este una din temele centrale când vine vorba de doleanțele votanților
- o reinflamare a inflației înseamnă dobânzi mai mari, atât la creditele de consum, ipotecare și de consum; dobânzile mari la dolar vor ține sus și dobânzile din alte țări, inclusiv cele din zona euro, pentru că riscul de devalorizare în raport cu dolarul este mare
- asta înseamnă și un dolar mult mai puternic, care ar putea să cauzeze volatilitate în multe piețe emergente și chiar crize financiare pentru țări ca Argentina, Mexic sau alte economii similare din Asia; inclusiv China este expusă, iar în seara alegerilor americane băncile chineze vindeau din rezervele de dolari pentru a ține yuan-ul chinezesc pe linia de plutire
- dobânzile la care se împrumută guvernul american, care acționează ca o ancoră sau o referință pentru toate celelalte costuri de finanțare din economia americană și globală, au crescut deja puternic în urma victoriei lui Trump – după cum am mai scris aici, echipa lui Trump se pregătește de ceva timp pentru o luptă cu piețele financiare, în condițiile în care investitorii din piața de obligațiuni americană (cu o valoare de peste 35 de trilioane de dolari) vor să-l submineze pe Trump pentru platforma sa economică neortodoxă
- risc pentru perspectiva inflației provine și din planurile de deportare a imigranților ilegali din Statele Unite, imigranți care până acum au suprimat creșterea salariilor din SUA
- Republicanii vor veni cu o agendă majoră de dereglementare pe partea de business și reglementări de mediu, cu o susținere majoră a sectorului de petrol și gaze; Elon Musk ar urma să fie numit în fruntea unei comisii de eficientizare a cheltuielilor publice în condițiile în care deficitul bugetar al SUA este unul istoric pentru perioade fără crize economice sau război, undeva la 6-7% din PIB și nominal între 1,3 și 2 trilioane de dolari, anual; asta ar putea aduce tente de austeritate pe domeniul transferurilor fiscale către populație/programe sociale
- în plus, deși nu există spațiu bugetar, probabil anumite taxe vor fi reduse, în special cele pe firme; măsuri de stimulare fiscală deja anticipate sunt reducerea taxării pe companii la 15% de la 21% și prelungirea pe 10 ani a unor scutiri de taxe cu un cost fiscal total de 4,6 trilioane de dolari;
- totodată, Trump ar putea pune în pericol independența băncii centrale americane, Fed, ancora stabilității și creșterii piețelor financiare; Trump vrea dobânzi mici, care însă nu se pupă cu celelalte planuri ale sale, care stimulează inflația
- puse laolaltă, multe din planurile lui Trump caută să sprijine sectorul de afaceri; sectorul de tehnologie american, cel mai inovativ sector din lume și care înregistrează actualmente un boom al investițiilor, va avea beneficii semnificative.
Vor suferi piețele financiare în 2025, primul an de mandat al lui Trump? Istoria spune că se poate
În plus, până la rostirea jurământului de președinte de către Trump, vom avea o umflare masivă a piețelor bursiere și a activelor financiare în general (excepție obligațiuni). Pe termen scurt, piețele financiare vor crește puternic pentru că sezonalitatea de final de an, în special în ani cu alegeri prezidențiale și cu raliuri anuale mari (+20% în acest an pentru S&P 500), este puternic pozitivă. După cum am arătat aici, nu doar că toți bancherii centrali din lume s-au apucat să stimuleze piețele financiare în final de an, dar există și mai multe efecte structurale piețelor care sprijină creșterea prețurilor activelor.
Odată trecut peste “hopul” alegerilor prezidențiale, piețele au fost deja “eliberate”, după cum se vede din creșterea de peste 2% a burselor americane de astăzi. Pe următoarele două luni, fluxurile sezoniere de capital asociate așa-numitului “raliu al lui Moș Crăciun” vor împinge cel mai probabil indicele de referință S&P 500 mult peste pragul de 6.000 de puncte până în final de an, cu un posibil “top” semnificativ în jurul zilei inaugurării următorului președinte.
Aceste momente sunt uneori evenimente de tipul “sell the news event” (în lb. română “cumpără zvonul, vinde știrea”) în urma cărora pot să urmeze declinuri mai volatile, cu o durată de 3-6 luni, mai ales dacă piața crește violent de aici încolo.
În acest caz vorbim despre faptul că începutul efectiv de mandat pentru Trump prezintă riscurile menționate pe inflație, tarife și alte riscuri economice asociate. În plus, creșterea semnificativă a dobânzilor (6-7%) le va face mult mai atractive ca activ financiar comparativ cu acțiunile din moment ce poartă un risc foarte mic. În plus, acțiunile americane sunt puternic supraevaluate, la peste 200% din PIB-ul SUA, cel mai ridicat nivel din istorie, în timp ce multiplii de evaluare clasici sunt și ei la valori record.
Cum va fi afectată România
- România ar putea beneficia de pe urma apropierii de administrația Trump, dacă această apropiere este făcută inteligent, mai ales că România are în dezvoltare una din cele mai mari și importante baze militare NATO, la Mihail Kogălniceanu; de o manieră similară a beneficiat Polonia, în primul mandat Trump, care a devenit liderul Inițiativei Celor Trei Mări (I3M), inițiativa de mutare a accentului geopolitic de pe Europa de Vest pe Europa Centrală și de Est
- pe de altă parte, rămâne de văzut ce se va întâmpla cu programul Visa Waiwer, care permite intrarea în SUA fără viză; din moment ce Trump a candidat și a câștigat cu o platformă anti-imigrație foarte puternică, ar putea exista motivații politice ca administrația republicană să nu accepte noi țări în Visa Waiwer
- în plus, România ar putea fi afectată economic, indirect, pe canalul comercial, de eventualele tarife vamale ale administrației republicane; cu toate că România nu exportă mare lucru în SUA, țara noastră este puternic integrată în lanțurile valorice din Germania, în mare parte prin sectorul industrial auto, care ar putea fi lovit de sancțiuni asupra mașinilor și in extenso bunurilor nemțești; Europa și Germania sunt deja ținte ale lui Trump
- un armistițiu Rusia-Ucraina cu garanții de securitate și neutralitate pentru Kiev pe modelul Finlanda, cu pierderi de anumite teritorii în favoarea Rusiei, ar putea aduce beneficii regiunii noastre pe fondul reconstrucției țării vecine
- totodată, o administrație Trump va pune presiune pe Europa să investească mai mult în apărare, ceea ce ar putea aduce beneficii industriei locale de apărare
- un alt sector local ce ar putea beneficia de pe urma revitalizării ciclului economic din SUA este sectorul IT; sectorul de tehnologie din SUA va beneficia de pe urma dereglementării, creșterii investițiilor private și turării la maxim a economiei americane, iar sectorul IT românesc este puternic legat de SUA
- România ar putea fi de asemenea afectată negativ de un eventual export de inflație din SUA în zona euro, de creșterea dobânzilor la nivel global și de orice volatilitate în piețe cauzată de retensionarea relațiilor comerciale între SUA și China sau SUA și UE; creșterea semnificativă a costurilor suverane de finanțare este un risc major pentru traiectoria datoriei publice, mai ales într-un context în care datoria publică va crește pe fondul deficitelor mari (anii 2025-2031), iar dobânzile de împrumut ale României sunt deja cele mai ridicate din Uniunea Europeană, după Ungaria, care are fondurile din PNRR blocate.
- Parteneriatul strategic al României cu SUA a dus la o cooperare fără precedent în domeniul energetic între cele două țări, iar proiectele comune vizează modernizarea centralei nucleare de la Cernavodă cu împrumut și know-how american, dezvoltarea unor reactoare nucleare mici (SMR), cu ajutorul unui prototip al companiei americane NuScale, dar și pași incipienți către exploatarea în premieră a energiei geotermale. Proiectele nucleare au fost demarate chiar în timpul precedentei administrații Trump, iar Donald Trump este un continuare un susținător al SMR-urilor, drept urmare este de așteptat o continuare a acestor proiecte, dar și a dezvoltării cooperări energetice între cele două țări.
Per total, o abordare agresivă din partea viitoarei administrații Trump 2.0 ar lăsa economia globală expusă la mai multe riscuri. În plus, pot să apară șocuri surpriză pe partea ofertei (un șoc petrolier sau un alt război, posibil între China și Taiwan) sau crize financiare provocate de o întărire majoră a dolarului american sau o creștere extraordinară a dobânzilor.
Citește și: Ce înseamnă victoria lui Trump pentru România, în termeni politici și geopolitici