Agenția de rating Fitch a confirmat vineri ratingul suveran pe termen lung în valută al României la „BBB-”, ultima treaptă recomandată investițiilor, menținând perspectiva negativă. Decizia reflectă combinația dintre avantajele apartenenței la Uniunea Europeană și fluxurile de capital aferente, dar și vulnerabilități majore precum deficitele gemene persistente, datoria publică în creștere rapidă și inflația ridicată.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Fitch avertizează că deteriorarea substanțială a finanțelor publice – cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024 – și creșterea accelerată a datoriei (proiectată la 63,4% din PIB în 2027 și aproape 70% în 2029) reprezintă riscuri semnificative. Deși noul președinte Nicușor Dan și coaliția pro-occidentală au adoptat în iulie un pachet ambițios de consolidare fiscală, agenția estimează că deficitul va rămâne printre cele mai ridicate din categoria „BBB” și va scădea lent: 7,4% din PIB în 2025, 6,3% în 2026 și 5,9% în 2027.
Creșterea economică este prognozată la doar 0,7% în 2025, similar cu 2024, cu o revenire modestă spre 1,2% în 2026-2027, în contextul tensiunilor dintre consolidarea fiscală și stimularea economiei. Inflația, aflată peste ținta BNR din 2021, este estimată la o medie de 6,5% în perioada 2024-2026, fiind alimentată suplimentar de creșterea TVA din august 2025.
Agenția mai avertizează și asupra polarizării politice, în ciuda faptului că noul Guvernul a adoptat un pachet ambițios de consolidare fiscală.
„Costul socio-economic al ajustării fiscale, tensiunile din cadrul coaliției guvernamentale și sprijinul puternic pentru partidele populiste de extremă dreapta rămân provocări politice semnificative. În plus, cele mai mari două partide din coaliție – PNL de centru-dreapta al lui Bolojan și PSD de centru-stânga – au convenit că Bolojan va face loc unui nou prim-ministru din partea PSD în 2027, ceea ce ar putea duce la incertitudine politică”, arată agenția de rating.
UPDATE Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat: „Decizia Fitch, într-un context fiscal și bugetar sensibil, reconfirmã încrederea în mãsurile și planurile Guvernului României – atât pentru respectarea angajamentelor de consolidare fiscalã fațã de partenerii externi, cât și pentru asigurarea sustenabilitãții finanțelor publice.”
Principalele avertismente transmise de Fitch:
-
Deficit bugetar foarte ridicat și creșterea rapidă a datoriei publice – pornind de la un deficit de 9,3% din PIB în 2024, Fitch estimează că acesta va rămâne printre cele mai mari din categoria „BBB” și va scădea doar treptat (7,4% în 2025, 6,3% în 2026, 5,9% în 2027).
-
Riscuri mari pentru consolidarea fiscală – posibile din cauza creșterii economice slabe, dificultăților de implementare a măsurilor, „oboselii fiscale” și polarizării politice ridicate.
-
Creșterea datoriei publice – estimată să urce la 63,4% din PIB în 2027 și posibil aproape de 70% în 2029, în ciuda consolidării fiscale.
-
Creștere economică foarte slabă – sub 1% în 2024–2025, cu revenire spre 1,2% abia în 2026–2027; potențialul de 2% nu va fi atins cel puțin până în 2027.
-
Inflație persistentă peste țintă – prognozată la o medie de 6,5% în 2024–2026, dublu față de media categoriei „BBB”; impact suplimentar din creșterea TVA.
-
Deficit de cont curent foarte ridicat – 8,4% din PIB în 2024, mult peste media „BBB” (1%), cu reducere lentă spre sub 7% în 2026.
-
Creșterea datoriei externe nete – de la 22% din PIB în 2024 la 26% în 2027, față de media „BBB” de 3%.
-
Vulnerabilitate la schimbări de sentiment pe piețele financiare – dependență de finanțare externă masivă, volatilitate crescută după alegerile prezidențiale din mai 2025.
-
Costuri mari de împrumut – dobânzi la lei de 7,2% și la euro de 4,2% în S1 2025, cu pondere a plăților de dobânzi în venituri publice în creștere (8,7% în 2027).
-
Riscuri în sectorul bancar – legate de expunerea ridicată pe titluri de stat și taxarea suplimentară, deși capitalizarea și calitatea activelor rămân bune.
- Riscuri politice – agenția enumeră costul socio-economic al ajustării fiscale, tensiunile din cadrul coaliției guvernamentale, sprijinul puternic pentru partidele populiste de extremă dreapta, rotativa de premier în 2027.
Comunicatul integral al Fitch:
Fitch Affirms Romania at ‘BBB-‘; Outlook Negative
Fitch Ratings has affirmed Romania’s Long-Term Foreign-Currency Issuer Default Rating (IDR) at ‘BBB-‘ with a Negative Outlook.
A full list of rating actions is at the end of this rating action commentary.
Key Rating Drivers
Strengths and Weaknesses: Romania’s ‘BBB-‘ rating is supported by EU membership and related capital inflows that support income convergence and external finances. GDP per capita and governance are above ‘BBB’ category peers. These strengths are balanced against the large and persistent twin budget and current account deficits, rapidly increasing public debt, political polarisation and fairly high net external debt.
The Negative Outlook reflects the significant deterioration of Romania’s public finances, demonstrated by a large fiscal deficit and rapidly rising government debt/GDP. Political uncertainty has eased and the new government has introduced an ambitious initial fiscal consolidation package. However, significant risks to medium-term fiscal consolidation stem from weak growth, implementation challenges, fiscal fatigue and high political polarisation.
New President, New Government: Political uncertainty has significantly declined since the last rating review in February 2025. Nicusor Dan, an independent, pro-EU centrist politician won the May presidential election against the populist candidate, George Simion. A four-party, pro-Western coalition government was formed with a comfortable majority and the support of the president.
An ambitious fiscal consolidation package was announced and quickly legislated in July based on the joint work of the president and the government. Nevertheless, the socio-economic cost of the fiscal adjustment, tensions within the government coalition and strong support for far-right populist parties remain significant political challenges. In addition, the two largest coalition parties – Bolojan’s centre-right PNL and the centre-left PSD – have agreed that Bolojan will make way for a new prime minister from the PSD in 2027, which could lead to policy uncertainty.
Fiscal Consolidation: Romania has started fiscal consolidation, albeit from a very weak starting position in 2024, with the general government fiscal deficit at 9.3% of GDP. After measures implemented at end-2024 by the previous government, the budgetary impact of the July package is estimated by the government at around 1% of GDP this year with VAT increases (2pp of the standard rate, 2-6pp of the reduced rate) effective August 2025 as the main revenue side measure. Further tightening measures are scheduled for January 2026, including one more year of the nominal freeze of public sector wages and pensions.
Still High Deficits: Nevertheless, we project Romania’s general government deficits will remain among the highest in the ‘BBB’ category, with the deficit falling to 7.4% of GDP in 2025, 6.3% in 2026 and 5.9% in 2027. These forecasts take into account second-round effects, such as the adverse GDP impact of the fiscal tightening. The government is preparing further fiscal consolidation measures on the revenue and expenditure sides, in close cooperation with the European Commission, but as these are not yet finalised we have not included them in our fiscal projections.
Prolonged Weak Growth: Romania’s economic growth has remained below 1% since 1Q24 for most of the time, highlighting difficult policy trade-offs between fiscal consolidation and growth anticipated over the next two to three years. According to our forecast, GDP growth will not reach the 2% potential growth rate until at least 2027, but downside risks are contained as greater clarity about the fiscal consolidation path will support confidence and external financing. We forecast 0.7% GDP growth this year, practically the same as in 2024. We project growth will stabilise around 1.2% in 2026 and 2027, benefiting from the counter-cyclical stimulus of EU funds and some recovery in eurozone growth.
High, Persistent Inflation: High inflation is a rating weakness for Romania, exacerbated by the inflationary impact of the VAT increases. Inflation has remained above the National Bank of Romania’s (NBR) 2.5% +/-1pp target since 2021 May and the three-year average inflation for 2024-2026 is forecast at 6.5%, double the current ‘BBB’ median. Underlying inflation has become more persistent, with core inflation stabilising at 5%-6% during 2024 and 1H25, following the initial energy and food price shocks. Persistently above-target inflation will amplify the monetary policy challenges for the NBR, anchored on a tightly managed exchange-rate regime.
Increasing Public Debt: Gross general government debt increased to 55% of GDP at end-2024, slightly below the ‘BBB’ current median of 56%. Factoring in the government’s initial consolidation package, we project that the debt ratio will continue to increase to 63.4% in 2027 and could approach 70% by 2029. Fiscal consolidation will only mitigate the upward pressure on debt given the very high starting deficit. In addition, the forecast subdued real economic growth and lower GDP deflator means nominal GDP growth will average only 4%-5% over the forecast horizon, compared with a 10% average over 2021-2024.
Wide External Imbalances: The current account deficit (CAD) widened to 8.4% of GDP in 2024 from 6.6% in 2023, due to export weakness and continued buoyant import dynamics, underpinning the twin deficit problem. The ‘BBB’ current median CAD is only 1% of GDP, making Romania a clear outlier. We forecast the CAD will shrink to less than 7% of GDP by 2026, primarily due to the fall in import demand from the public and private sector as fiscal consolidation leads to a fall in real disposable incomes. We forecast net external debt will increase to 26% of GDP in 2027 from 22% in 2024, significantly above the projected 3% for the ‘BBB’ median.
Significant External Funding: Its large twin deficits mean Romania relies on a steady flow of external financing. Financial market tensions intensified in May 2025 after the first round of presidential elections, highlighting the sovereign’s vulnerability to changes in market sentiment. The prospect of large EU fund inflows could mitigate external risks, as these directly boost FX reserves, which dropped by EUR6.5 billion in May due to FX intervention.
Improving Financing Conditions: Romania successfully tapped the international bond market (EUR5 billion) in July 2025 immediately after the announcement of the fiscal consolidation package. Government bond yields have dropped from their highs in early May when nationalist George Simion won the first round of the presidential elections but remain above the levels seen until mid-November 2024. The average issuing cost in 1H25 was 7.2% in leu, and 4.2% in euro, compared with 6.2% and 5.2% in 2024, respectively. We expect government interest payments to revenue to increase to 8.7% by 2027 (6.8% in 2024), slightly below the projected 9.2% for the ‘BBB’ median.
Banks’ Resilience Despite Challenges: Fitch expects Romania’s banking sector to navigate heightened operating environment risks stemming from the sovereign-bank nexus (government bonds are around 20% of total assets as of end-March 2025), increased market volatility, and a doubling of the turnover tax. This resilience is underpinned by capital ratios typically above the regional average, healthy profitability (annualised 1Q25 return on assets at 1.7%), and stable funding based on granular local customer deposits. Asset quality remains sound, with a non-performing loans ratio of 2.5% at end-March 2025.
ESG – Governance: Romania has an ESG Relevance Score (RS) of ‘5[+]’ for both Political Stability and Rights and for the Rule of Law, Institutional and Regulatory Quality and Control of Corruption. These scores reflect the high weight that the World Bank Governance Indicators (WBGI) have in our proprietary Sovereign Rating Model (SRM). Romania has a moderate WBGI ranking at 60 percentile, reflecting a recent record of peaceful political transitions, a moderate level of rights for participation in the political process, moderate institutional capacity, established rule of law and a moderate level of corruption.
Știrea inițială
Agenția de rating Fitch este așteptată să evalueze ratingul și perspectiva României, vineri noaptea. România se află momentan pe ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă.
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a declarat miercuri, că România aşteaptă vineri o decizie de la Fitch privind ratingul de ţară şi speră „ca acesta să fie reconfirmat, după toate măsurile pe care le-am luat până acum”.
„Aşteptăm o decizie de la Fitch. Eu sper din tot sufletul ca toate măsurile pe care le-am luat până acum şi discuţiile pe care le-am avut cu Fitch să aibă efect şi ratingul să ne fie reconfirmat în decizia pe care urmează să o ia Fitch. Şi poate că şi aceste lucruri trebuie să le explicăm şi mai bine, astfel încât toată lumea să fie conştientă de efortul pe care trebuie să-l facem”, a precizat Alexandru Nazare, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria, potrivit Agerpres.
„Pachetul substanțial de consolidare fiscală anunțat în iulie ar trebui să ajute România să evite o retrogradare în această toamnă. Notabil, S&P a efectuat deja o revizuire extraordinară, confirmând ratingul actual al României. Totuși, perspectiva negativă ar putea fi menținută din cauza riscurilor legate de implementarea măsurilor fiscale – în special în 2026, când ar putea apărea dificultăți. Presupunând că Fitch confirmă ratingul investment grade, este de așteptat ca România să revină pe piețele internaționale încă din septembrie”, scriau la începutul săptămânii analiștii de la Erste Research.
În iulie, reprezentanții Fitch spuneau că implementarea celui mai recent pachet de consolidare al României (BBB-/Negativ) va informa actualizările agenției de rating Fitch Ratings privind prognozele fiscale în cadrul revizuirii programate a ratingului suveran din 15 august.
„Măsura în care măsurile anunțate îmbunătățesc perspectivele de stabilizare a datoriei și încep reconstruirea credibilității fiscale va reflecta, de asemenea, evaluarea noastră asupra impactului macroeconomic și a riscurilor potențiale de implementare. Așa cum am subliniat după alegerile prezidențiale din mai, reducerea deficitului și stabilizarea datoriei sunt esențiale pentru ratingul suveran”, scria atunci Fitch Ratings.
Amintim că, în iulie, după anunțarea primului pachet de măsuri fiscale, agenția de rating Standard&Poor’s a confirmat ratingul de țară pentru România, cu perspectivă negativă, iar România a evitat retrogradarea în categoria junk, nerecomandată investițiilor. Acesta a fost un prim semnal pozitiv după măsurile luate pentru a diminua deficitul bugetar.
România a avut în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, peste 9,3% din PIB.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a avertizat marţi că România are slabe şanse să se încadreze în acest an în ţinta de deficit bugetar de 7% din PIB, dar dacă tendinţa este de reducere a deficitului, atunci „este un semnal foarte bun”.
Toate cele trei mari agenţii de rating (S&P Global Ratings, Moody’s şi Fitch) au o perspectivă „negativă” asociată ratingului suveran al României, ceea ce plasează ţara la un pas de un rating din categoria „junk” (nerecomandat pentru investiţii n.r.).
Citește și: