Sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea
Băncile comerciale active pe piața din România au înregistrat la nivel cumulat un surplus de lichiditate de 49,6 miliarde de lei, în medie zilnică, în luna aprilie, în creştere de la 44,7 miliarde de lei în luna martie, potrivit datelor statistice publicate de către Banca Națională a României (BNR). Excedentul de lichiditate din piață a fost plasat de băncile comerciale la BNR, prin intermediul facilității de depozit a băncii centrale, la o rată de dobândă de 6%.
Surplusul de lichiditate din piața bancară a revenit astfel pe creștere după ce s-a redus ușor în martie, la o medie zilnică de 44,7 miliarde de lei. Doar în luna ianuarie piața monetar-bancară a înregistrat un excedent de lichiditate mai mare.
În aprilie, piața internă a primit un impuls major datorită ajungerii la scadență a unor emisiuni de titluri de stat în valoare totală de aproape 28,6 miliarde de lei, din care circa 20,6 miliarde de lei către investitori din România. Pentru aceștia din urmă vorbim de 3,42 miliarde de lei plătiți sub formă de dobânzi și 17,14 miliarde de lei sub formă de rambursări de rate de capital.
Totodată, Guvernul a atras din piață internă aproape 13 miliarde de lei.
Asta înseamnă că, pe net, administrația a introdus lichiditate în piață.
Condițiile financiare de pe piața interbancară locală au fost pozitive în luna aprilie, pe fondul acestui surplus de lichiditate care stimulează creditarea și consumul, iar în același timp ține dobânzile mai jos.
Dobânzile din piața monetară (ROBOR) nici nu s-au clintit în aprilie și, mai mult, încă sunt la un nivel inferior dobânzii de referință a BNR, menținută de BNR la ședința de luni la un nivel de 7%, în linie cu analiza realizată de Economedia.
Banca Națională a României a permis umflarea acestui excedent de lichiditate astfel încât Guvernul și economia reală să aibă resurse pentru a se finanța. Guvernul are un necesar de finanțare record în acest an, care probabil va depăși recordul stabilit anul trecut, de 205 miliarde de lei.
Astăzi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, indica că surplusul de lichiditate se va menține la niveluri ridicate atâta timp cât deficitul bugetar nu va fi corectat. O lipsă a finanțării pentru deficit ar însemna „nu numai o criză financiară, ci și o criză economică, criză socială și politică“, arăta Isărescu.
„Mizăm pe faptul că Guvernul va face corecția fiscală. Riscăm, dacă nu reușim cu măsurile fiscale, riscăm să ne taxeze piețele. Inflația este în scădere, avem creștere economică, dar avem prima de risc cea mai mare (din regiune) și nu coboară. Lumea poate să spună: băi, au ceva capitaliștii (cu noi), sunt răi, e o conspirație mondială. Dar ei se uită nu numai la deficit, ci și la discuțiile care au loc în țară și dificultatea de a lua măsurile necesare. Riscăm foarte mult. Împrumuturile pentru finanțarea deficitului rămân scumpe, chiar dacă noi facem eforturi, am lăsat lichiditate în piață – este tipic pentru o bancă centrală. Nu finanțăm direct (deficitul prin achiziții de titluri de stat), nu avem voie să finanțăm direct deficitul. Ne citește în fiecare lună Banca Centrală Europeană (BCE) dacă am face o asemenea nerozie. Dar am lăsat lichiditate ca atât economia reală, cât și Guvernul, să se poată finanța din piață. Dar nici pe asta nu o poți lăsa la infinit, trebuie să fii atent cu ea“, a spus Mugur Isărescu.
Acesta a punctat că problema fiscală este vitală și dominantă pentru perspectiva economică a României.
„Și este sursă de inflație. Dacă deficitul se mărește, se mărește și presiunea inflaționistă. Nu ieși din ea decât cu o recesiune puternică și eventual cu o criză. Dar nu avem aceste intenții“, a mai arătat guvernatorul BNR, adăugând că politica băncii centrale este aducerea lent în jos a inflației, fără bruscarea economiei și recesiune.
În total, în cele 4 luni ale anului scurse complet, Guvernul României a făcut împrumuturi în valoare de circa 83 miliarde de lei pentru finanțarea deficitului bugetar și plății datoriei ajunse la scadență în acest an, undeva la peste 45% din necesarul de finanțare subestimat prognozat de Guvern.
Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank România, arăta la rândul său recent că creditele de consum sunt în creștere puternică datorită surplusului de lichiditate din sectorul bancar, care a relaxat condițiile de creditare și implicit și pe cele financiare din economie, acționând ca stimul de consum.
