Foto: Albertophotography/ Dreamstime
Ministerul Finanțelor intenționează să aducă unele modificări Codului de Procedură Fiscală astfel încât imobilele și terenurile să poată fi vândute doar un certificat de atestare fiscală de la ANAF, care să dovedească plata datoriilor către Fisc. Măsura este criticată de experții contabili consultați de Economedia.
Documentul trebuie să arate dacă proprietarul are sau nu datorii către stat, iar dacă are, Fiscul îi va spune contul în care trebuie plătite datoriile pentru a fi de acord cu tranzacția.
Experții spun că, dacă măsura va rămâne în forma actuală, ar fi doar o povară administrativă suplimentară pentru cetățenii care sunt corecți în relația cu autoritățile. Mai mult, atrage atenția Robert Șova, vicepreședinte și purtător de cuvânt al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR), într-un interviu pentru Economedia, măsura „ar putea crea premisele de a se încălca unele drepturi constituționale ale cetățenilor”.
Propunerile de modificare au fost puse în dezbatere publică în urmă cu o lună de ministerul Finanțelor. Astfel, după cum notează Juridice.ro, sunt propuse următoarele schimbări:
- Se prevede obligativitatea prezentării certificatelor de atestare fiscală, ori de câte ori are loc un transfer al dreptului de proprietate asupra unor bunuri reprezentând clădiri și terenuri, atât de către proprietarul bunului, cât și de către persoana căreia i se transferă dreptul de proprietate.
- Se reglementează faptul că, dacă proprietarul înregistrează obligații fiscale/bugetare restante, în certificatul de atestare fiscale se menționează acordul organului fiscal central de a se realiza operaținea de înstrăinare a bunului, și se indică contul în care se vor vira sumele aferente achitării obligațiilor fiscale/bugetare datorate de către proprietar. Astfel, înainte de autentificarea actului de înstrăinare a dreptului de proprietate, notarul verifică existența dovezii plății obligațiilor fiscale/bugetare în contul indicat de organul fiscal central.
- Prin această măsură, se arată în nota de fundamentare, statul are în vedere „să prevină periclitarea colectării creanțelor bugetare, prin condiționarea realizării tranzacțiilor de înstrăinare a bunurilor imobile, de achitarea obligațiilor fiscale/bugetare restante datorate de proprietar. În caz contrar, există riscul ca proprietarul să intre in starea de insolvabilitate sau de insolvență, ceea ce ar conduce la nerecuperarea obligațiilor bugetare la bugetul general consolidat”.
- Pentru sumele datorate bugetelor locale, transferul dreptului de proprietate este condiționat de achitarea acestor obligații. Pentru sumele datorate autorităilor fiscale centrale, Finanțele spun că „prin noua prevedere legală nu se are în vedere blocarea realizării tranzacției, ci doar asigurarea din partea statului că se comportă similar unui creditor privat prudent în recuperarea veniturilor sale”.
- Totodată, dacă persoana căreia i se transferă dreptul de proprietate are datorii către stat, notarul va informa Fiscul și îi va trimite o copie a actului de proprietate autentificat. Astfel, ANAF „poate dispune măsuri asigurătorii” sau poate „institui sechestru executoriu”, în cazul în care persoana nu achită datoriile în termen de 15 zile de la comunicarea somației.
Modificările planificate, printre care și aceasta referitoare la certificatul de atestare fiscală, au fost discutate deja într-o consultare publică inițiată de minister, iar următoare este programată săptămâna viitoare, marți 3 septembrie, spune Robert Șova, vicepreședinte și purtător de cuvânt al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR).
El crede că intenția ministerului este „să împiedice punerea la ”adăpost” a imobilelor de către cei care, din diverse motive, sunt în riscul de a le pierde ca urmare a unui comportament fiscal incorect manifestat intenționat”.
„Dar această măsură ar trebui rafinată, astfel încât să țintească concret aceste cazuri și să nu afecteze alte persoane care, din anumite motive (economice, sănătate etc.), pot avea, la un moment dat, dificultăți în achitarea obligațiilor fiscale. Sau dacă se află în situația în care există o dispută în justiție cu privire la anumite datorii fiscale. Dacă la acest moment nu se pot identifica aspectele care să rafineze această propunere, atunci consider că este inoportună. Asta nu înseamnă că nu va putea fi repusă la masa discuțiilor atunci când, documentat, se pot identifica situațiile concrete de aplicare. Trebuie să se aibă în vedere ca măsurile introduse să nu afecteze cetățenii de bună-credință care, la un moment dat, temporar, se pot regăsi în situații dificile. Dacă măsura va rămâne așa, fără să fie rafinată, aceasta ar putea crea, în opinia mea, premisele de a se încălca unele drepturi constituționale ale cetățenilor. Din păcate, de foarte multe ori s-au dat legi care nu au analizat suficient cazuistica existentă în realitate și acestea au creat inconveniente contribuabililor sau chiar situații de abuz”, afirmă Robert Șova.
Robert Șova spune că măsura, din datele pe care le are organizația pe care o reprezintă, este unică în Europa: „Din analiza pe care noi am făcut-o, nu am mai identificat o jurisdicție în care să existe această măsură. Analiza noastră nu a fost, însă, una exhaustivă. Dar ministerul ar putea să ne prezinte măsuri similare din alte state, în cazul în care există.”
Pe de altă parte, el crede că autoritățile ar trebui să găsească o soluție care să îi vizeze strict pe cei care caută căi ilegale de a nu își achita corect și la timp taxele și impozitele: „Așa cum este măsura definită la acest moment, nu considerăm ca este binevenită. Dacă se va reuși rafinarea, astfel încât să țintească efectiv persoanele care au un comportament fiscal și civic incorect și să nu afecteze cetățenii de bună-credință, care în situații dificile ar trebui sprijiniți și nu condamnați la eșec, atunci măsura poate aduce avantaje. Altfel vom mai asista la o povară administrativă suplimentară pe umerii cetățenilor, care, majoritar, se conformează fiscal voluntar”.