Sursa foto: Inquam Photos / Autor: Octav Ganea
3,6 miliarde de euro vor fi investiți în următoarea perioadă în școlile din România. Câștigați nu vor fi doar elevii, ci și oamenii de afaceri. În doi ani, de când primele fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au intrat în țară, o mână de firme a luat caimacul achizițiilor publice. Marele câștigător – primarul din Corbeanca, Ștefan Apăteanu, scrie Europa Liberă, conform Rador Radio România.
Informații esențiale ale investigației:
– în jur de 19.000 de contracte au fost încheiate prin achiziție directă, în Sistemul de Achiziții Publice, cu bani din PNRR, pentru educație;
– 530 de milioane de lei este valoarea totală a acestor contracte;
– 3.640 de firme au câștigat contracte;
– șapte dintre firme au semnat contracte directe însumate de 110 milioane de lei;
Date valabile pentru 30 octombrie 2024
România a primit deja o parte din fondurile Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) alocate educației, însă majoritatea investițiilor sunt încă în proces de implementare.
Componenta dedicată educației are un buget total de 3,6 miliarde de euro, destinat îmbunătățirii infrastructurii și dotării instituțiilor de învățământ, precum și susținerii diverselor reforme educaționale.
Până acum, au fost lansate și contractate diverse proiecte, cum ar fi programe de modernizare pentru laboratoare inteligente, reabilitarea clădirilor școlare și dotarea acestora cu echipamente moderne. Iar contractele au ajuns, în majoritate, la firme deja puternic conectate la banul public.
O analiză a informațiilor pe care le oferă transparent sistemul public de licitații (SEAP), doar după numele achiziției, e departe de realitate când vine vorba de contractele finanțate din PNRR.
Pentru că la multe dintre ele nu se specifică exact că e vorba de achiziții pentru PNRR. Ca imaginea să fie corectă, e nevoie de o analiză a informațiilor din baza de date a SEAP, care nu sunt accesibile transparent utilizatorului obișnuit.
A făcut-o Radu Ciocan, expert IT.
Conform datelor sintetizate de el, într-un portal dedicat, putem avea o imagine clară a modului în care sunt cheltuiți banii europeni destinați modernizării României.
Europa Liberă a făcut un clasament al firmelor care au obținut cele mai bănoase contracte din PNRR, pe axa de finanțare destinată educației. Am verificat contractele mai mari de 10 milioane de lei (2 milioane de euro).
Firmele primarului de la Corbeanca, cele mai multe contracte directe
Pe 21 noiembrie 2018, Jean Badea, pe atunci șef al serviciului informatizare al Inspectoratului Școlar al Capitalei (ISMB), îi mulțumea pe pagina sa personală de Facebook lui Ștefan Apăteanu, pentru contribuție și implicare.
Mulțumirile veneau după ce ISMB primise un premiu la Gala Edu partener.
Cinci zile mai târziu, Jean Badea și Ștefan Apăteanu se prezintă ca formatori la o serie de cursuri organizate de Edu Apps, Google Educator, cursuri acreditate de Ministerul Educației.
Firma care organiza cursurile, EduApps, este deținută de Ștefan Apăteanu.
Iar activitatea de formator a lui Jean Badea probabil că a fost pe bază de voluntariat deoarece, în declarația sa de avere din acel an, nu apar venituri din altă parte decât de la Inspectoratul Școlar.
Când Jean Badea a ajuns în Ministerul Educației, în 2019, mai întâi ca șef de cabinet al ministrului liberal Monicăi Anisie (2019-2020), mai apoi ca secretar de stat, Ștefan Apăteanu a intrat pe ușa din față în grațiile mai marilor educației din România.
În 2019 a fost cooptat în celebra comisie de tăiat hârtii de la minster. Era singurul reprezentant al unei firme private, alături de oameni din sistemul educațional de stat.
Adevăratul boom al afacerilor sale a fost, însă, în pandemie.
În martie 2020, înainte de declararea stării de urgență, Ministerul Educației trimitea tuturor inspectoratelor școlare aceeași recomandare: să se înregistreze pe site-ul firmei Edu Apps, pentru a obține licențele gratuite de utilizare a aplicațiilor Google for Education.
La o zi după declararea stării de urgență, pe 16 martie, chiar ministra Educației, Monica Anisie, spunea același lucru într-o video conferință.
În septembrie 2020, la reluarea cursurilor în plină pandemie, în online, secretarul de stat din Ministerul Educației, Jean Badea, trimite o altă circulară către toate inspectoratele din țară în care înstruiește școlile cum să se licențieze pe plaformele de aplicații educaționale.
Iar site-ul pe care secretarul de stat le cerea să facă acest lucru, www.scoalaviitorului.ro, este unul dintre cele dezvoltate de firma lui Apăteanu.
În următorii ani, firma lui Apăteanu, Edu Apps SRL, a crescut: cifra de afaceri a fost în 2023 de 22 de ori mai mare decât cea din 2019. La fel și contractele din bani publici.
Iar afacerile cu statul au mers atât de bine încât Ștefan Apăteanu a mai deschis o firmă, în 2021, și a înființat o asociație, în 2020.
Pentru ambele firme ale lui Ștefan Apăteanu, actualul primar din Corbeanca, și pentru asociație, banii veniți din PNRR au fost mană cerească.
Să le luăm pe rând.
- Edu Apps SRL: 600 de contracte PNRR, în valoare de peste 30 de milioane de lei (6 milioane de euro)
Într-o singură zi, pe 31 octombrie, firma Edu Apps SRL a obținut contracte directe de 133.000 de lei.
Șase din cele nouă contracte obținute în ziua respectivă au venit de la o singură unitate de învățământ, Liceul „Ana Ipătescu” din Cluj. Unitatea de învățământ a cumpărat echipamente IT, kituri robotice, componente pentru roboți etc.
Cu cinci zile înainte, același liceu mai încheiase alte patru contracte cu firma Edu Apps.
„Am consulatat catalogul SEAP și doar ei aveau produsele pe care le doream noi. Persoana care se ocupă de achiziții a venit și a spus că e cea mai bună variantă”, susține directoarea Liceului, Carmen Iftinca, pentru Europa Liberă. Nu știe dacă liceul s-a licențiat sau nu pe școaleaviitorului.ro pentru că de această problemă se ocupă informaticianul școlii.
În total, în primele zece luni din 2024, firma primarului din Corbeanca a încheiat aproape 300 de contracte cu instituții publice, în valoare de peste 22 de milioane de lei (4,4 milioane de euro).
În ultimii șase ani, firma a avut peste 800 de contracte din bani publici, în valoare de peste 50 de milioane de lei (10 milioane de euro). Cele mai multe contracte, peste 600, au fost încheiate în ultimii trei ani, din fonduri PNRR.
Valoarea lor totală: peste 30 de milioane de lei (6 milioane de euro).
Ce a vândut firma lui Apăteanu? Echipamente IT, software, roboți, mobilier, smart lab.
Una dintre primele achiziții făcute din fonduri PNRR de la firma Edu Apps a fost în noiembrie 2022: Școala din Șieu, județul Bistrița Năsăud a cumpărat un catalog electronic prin achiziție directă din SEAP, de la firma Edu Apps.
„Am făcut mai întâi o achiziție de electronice de la Edu Apps și apoi am luat catalogul tot de la ei. Nu a fost chiar ce trebuia de la început, dar acum merge bine”, explică directoarea școlii, Simona Gherghe, pentru Europa Liberă de ce a ales această variantă.
Firma Edu Apps SRL a fost înființată în 2011 de Ștefan Apăteanu și Victoria Prisăcaru.
Prin acționariat a trecut și soția lui, Tincuța Apăteanu, cunoscută pentru legăturile sale cu educația, prin asociația pe care o conduce și pentru că a fost consultant al ministrului Educației Adrian Curaj. Administratorul firmei este Rebecca Izabela Mușat.
- Edu Apps Services: 104 contracte PNRR – 690.000 de lei (138.000 de euro)
În 2021, Ștefan Apăteanu mai înființează o firmă – Edu Apps Services. Și dacă oferta primei firme pentru școli era în majoritate de echipamente IT, cea de-a doua are softuri educaționale, catalog digital, soft de management.
Firma Edu Apps Services este înscrisă în SEAP pe 5 decembrie 2022. Două zile mai târziu primește deja un contract prin încredințare directă, iar până la sfârșitul anului semnase contracte de peste 100.000 de lei (20.000 de euro) .
Și, la fel ca în cazul firmei Edu Apps, rezultatele firmei Edu Apps Services sunt de excepție. În următorii doi ani, firma a reușit să încheie peste 700 de contracte din bani publici, în valoare de 2,7 milioane de lei (peste 500.000 de euro).
Cifra de afaceri a crescut de cinci ori în doar doi ani.
- Asociația Edu Apps: 149 de contracte PNRR – 1,27 milioane de lei (254.000 de euro)
În lupta pentru banii publici este și Asociația Edu Apps, fondată de o altă firmă deținută de Ștefan Apăteanu, Edu Apps Training, în 2020.
Președinte al asociației este aceeași Rebecca Mușat, administrator la toate firmele lui Apăteanu. Iar asociația închide cercul ofertei educaționale a firmelor lui Apăteanu cu cursuri.
Asociația a fost înscrisă cu oferte în SEAP pe 10 mai 2022, iar primul contract din bani publici a fost semnat pe 18 mai 2022. Până în octombrie 2024, asociația încheiase 382 de contracte prin încredințare directă, în valoare de 2,5 milioane de lei, din care 149 finanțate din PNRR.
Cine e Ștefan Apăteanu?
Fost cadru didactic la Universitatea București, Ștefan Apăteanu a dezvoltat o aplicație de management educațional, în 2011, pe banii Ministerului Educației Naționale. Ulterior, aplicația cu pricina a fost începutul afacerilor sale în educație.
Din 2019 intră în politică, din partea USR-PLUS, și câștigă un mandat de consilier local la Corbeanca, județul Ilfov. În 2024 țintește mai sus și reușește.
Este noul primar în funcție al comunei de lângă București, tot din partea USR. Pe 20 august 2024 a scris pe pagina sa de Facebook ca nu mai lucrează la Edu Apps.
Soția lui Ștefan Apăteanu, Tincuța Apăteanu, este un activist cunoscut în domeniul educației, consilier al fostului ministrului Adrian Curaj (2015-2016) din guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș. A fondat Asociația Edusfera și a fost director de programe al Fundației „Dinu Patriciu”, între 2007 și 2012.
De când firmele sale fac afaceri cu instituțiile publice, averea familiei Apăteanu a crescut considerabil.
În 2023 și 2024, Ștefan Apăteanu a cumpărat două terenuri și o casă la Corbeanca. În 2023, Apăteanu a încasat dividende de la Edu Apps de 1,6 milioane de lei, de la Edu Apps Services, 207.000 lei, iar de la Edu Apps Training – 50.000 de lei.
tot anul trecut, Tincuța Apăteanu a colaborat cu o agenție publică din subordinea Ministerului Educației, Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale, de unde a primit peste 180.000 de lei onorariu.
Cât despre afacerile din bani publici, Ștefan Apăteanu susține că sunt perfect legale și că a muncit mult pentru a obține aceste rezultate. Faptul că ministerul i-a promovat afacerea a fost doar o răsplată a eforturilor depuse.
„Deja făcusem implementări în alte sute de instituții în mod gratuit. Soluția era viabilă și corespundea exigențe lor GDPR. N-am cunoștință de ce a făcut ministerul sau de ce alte date dispunea, dar bănuiesc că pentru asta ne-au ales. Pentru faptul că am fost foarte buni. Gândiți-vă că noi am avut o groază de costuri, faptul că oferă un serviciu gratuit nu înseamnă că noi nu avem costuri – le-am avut, dar am înțeles să facem acest eforturi pentru a da această șansă în pandemie tuturor copiilor”, explică Apăteanu de ce firma sa a fost pe circularele de la minister.
El spune că celelalte firme care ofereau același lucru ar fi trebuit „să depună eforturi”.
Cât despre sutele de contracte care au urmat, Apăteanu susține că au fost o continuare logică.
„E logic, pentru că, după ce au dat drumul la aceste investiții prin PNRR, noi depusesem deja un efort și eram recunoscuți pe piață ca fiind implementator și integrator de soluții educaționale și era natural ca afacerile să crească”, spune Ștefan Apăteanu.
Nu consideră că a fost avantajat de Ministerul Educației.
Ce spune Jean Badea
Fostul secretar de stat în Ministerul Educației, Jean Badea, actual subprefect al Capitalei, nu neagă legăturile cu Apăteanu. Recunoaște că a fost formator pentru firma EduApps în 2018, dar nu știe de ce banii încasați pentru cursuri nu au fost menționați în declarația de avere pentru anul respectiv.
Cât despre circulara semnată de el, prin care invita școlile să se licențieze pe platforma lui Apăteanu, spune că era o acțiune care nu implica costuri pentru școli și că nu exista altă firmă acreditată Google for Education în acel moment.
Nu explică, însă, și cine a luat decizia că Google for Education e platforma agreată de minister în primă fază.
„A urmat apoi o circulară cu platforma Microsoft, din câte în amintesc”, spune Jean Badea, pentru Europa Liberă.
Doar că înregistrarea pe platforma Microsoft se făcea direct în Teams, aplicație dezvoltată de companie și fără firme intermediare în România.
„Nu cred că am favorizat în niciun fel firma EduApps”, spune Jean Badea, care adaugă că nu există o legătura între ceea ce a impus ministerul și evoluția fulminantă ulterioară a firmelor lui Apăteanu.
Google for Education nu era singura platformă educațională accesibilă în acel moment, în septembrie 2020, declară o sursă Europa Liberă.
Existau deja astfel de softuri, românești, implementate de mulți ani la sute de școli din țară. Iar în pandemie, și aceste firme s-au adresat ministerului și și-au oferit serviciile gratuit. N-au primit, însă, niciodată un răspuns.
SMIS Training Experts & Consultants: 480 de contracte PNRR – 17,7 milioane de lei (3,5 milioane de euro)
Pe 13 iunie 2024, șapte unități de învățământ din țară au făcut aceeași cumpărătură în SEAP – servicii de instruire a cadrelor didactice pentru SmartLabs, cursuri plătite din PNRR. Și toate au ales aceeși firmă, SMIS Training Experts&Consultants.
Colegiul „Alexandru Ioan Cuza” din Alexandria este una dintre aceste școli. Directorul, Simona Stoenescu, explică pentru Europa Liberă, de ce a ales această firmă pentru cursuri:
„O firmă ne-a scris proiectul pentru SmartLab și a fost cumva firesc să luăm cursurile tot de la ei. Am apelat la o firmă și pentru achiziții – pentru că noi nu suntem competenți cu așa ceva. Adică nu aveam datele problemei, nu aveam niște caracteristici și această firmă, prin consultarea mai multor oferte și bineînțeles în discuție cu noi, ne-a ajutat să facem aceste achiziții.”
Din aprilie și până acum, 480 de unități de învățâmânt au făcut același lucru. Au contractat cursuri de la această firmă și le-au plătit din banii veniți din PNRR.
Practic, cu câteva excepții, toate școlile care au implementat un Smart Lab au cumpărat cursuri de la SMIS Training Experts&Consultants.
Înființată în 2005, sub numele de Axarom Elt Consulting, de Giannina și Mirel Bunea, compania este vândută în ianuarie 2022 lui Alexandru Eduard și Sorina Georgeta Picioruș, moment în care i se schimbă și numele în SMIS Training Experts&Consultants.
Alexandru și Sorina Picioruș mai sunt acționari la alte două firme, Structural Management Innovative System și Formare Profesională Plus, iar Alexandru Picioruș este acționar unic și la SMIS Asset HUB SOA, toate cu sediul în satul Lazuri din Dâmbovița.
În 2021, firma Formare Profesională Plus a organizat un eveniment pentru Fundatia Corpul Expertilor în Accesarea Fondurilor Structurale și de Coeziune Europene, achiziție tranzacționată prin SEAP pentru că finanțarea era cu bani europeni. Valoarea contractului – 150.000 de lei (30.000 de euro).
Și prin firma Structural Management Innovative System, familian Picioruș are contracte cu statul din fonduri PNRR. Mai exact 68, în valoare de 350.000 de lei, pentru servicii de consultanță și publicitate pentru proiecte.
Alexandru Picioruș explică, pentru Europa Liberă, cum a reușit să obțină în atât de scurt timp atât de multe contracte.
„Noi am oferit școlilor gratuit scrierea de proiecte. Fără să condiționăm o colaborare ulterioară. Din cele 1.120 de proiecte de SmartLab aprobate de minister, noi am scris vreo 700. Deci mă aștept ca numărul contractelor să fie chiar mai mare de atât”.
Iar firma face față unui număr atât de mare de cursuri care trebuie ținute în toată țara pentru că are deja experiență, spune el.
„Noi facem training din 2010, am fost și pregătiți pentru valul ăsta de sesiuni de instruire, în sensul în care am pregătit în jur de 200 de formatori la nivel național, i-am adus la București, le-am făcut training pe partea asta de echipamente de Smartlab”.
Digitality Smart Creative Solutions: 200 de contracte PNRR – 15,5 milioane de lei (3 milioane de euro)
Înființată în februarie 2022, firma Digitality Smart Creative Solutions, cu unic acționar Flavian Popescu, a intrat rapid în afaceri cu statul. În chiar primul an de existență, societatea a încheiat 32 de contracte prin achiziție directă în valoare de 1,9 milioane de lei (380.000 de euro).
Și 2023 a fost un an bun, firma a reușit să obțină contracte prin cumpărare directă de 10 milioane de lei (2 milioane de euro). Iar în primele zece luni din 2024, Flavian Popescu a semnat cu instituții publice 92 de contracte, în valoare de 11 milioane de lei (2,2 milioane de euro).
La toate acestea se adaugă și alte 26 de licitații câștigate în 2023 și 2024, în valoare de peste 16 milioane de lei.
O bună parte din afacerile cu statul ale firmei au fost finanțate din PNRR. Ce vinde firma? De toate – electronice, echipamente pentru Smart Lab, servicii de formare a personalului.
Cifra de afaceri a firmei a urcat de la 3,5 milioane de lei în 2022, la 12,5 milioane de lei în 2023, cu un profit net de 3,4 milioane.
Și totul, cu un singur angajat.
Și nu e singura afacere înfloritoare a lui Flavian Popescu.
O altă firmă la care este acționar, DSC Solutions, înființată în septembrie 2023, a reușit să adune deja 4,7 milioane de lei (aproape 1 milion de euro), din 46 de contracte publice, din banii PNRR. Firma a raportat zero angajați în 2023.
Flavian Popescu nu este un nou venit în domeniul tehnologiei pentru Educație. În 2020 a înființat Asociația Inovăm în Educație, prin care oferă consultanță școlilor.
În 2018, Flavian Popescu a înființat firma Lyra Napkin. În 2021, în acționariatul firmei intră Cryptodata Tech SRL, societate specializată în securitate cibernetică și inteligență artificială.
Un an mai târziu, societatea își schimbă numele în Tinker Education, și începe să promoveze introducerea de tehnologie în școli,
În 2023, Flavian Popescu părăsește acționariatul și începe să facă afaceri pe cont propriu.
„Și pe noi ne-a suprins evoluția aceasta rapidă. Noi avem o platformă educațională și avem și un ONG în care desfășurăm dinainte activități cu școlile și aveam deja contact cu ele”, explică Flavian Popescu succesul pe care firma sa l-a avut în contractele cu PNRR.
Și cum s-a descurcat cu un singur angajat. „N-am făcut investiții speciale, ci doar am sunat la școli. Noi avem foarte multe firme contractuale cu care colaborăm, de transport, formatori pe care i-am plătit la contract”.
EDUS PLATFORM: 400 contracte PNRR – 13,2 milioane de lei (2,6 milioane de euro)
În 2012, soții Șelaru, Carmen Florentina și Dorel, erau angajați la stat – consilieri superiori la Autoritatea de Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice.
Un an mai târziu, cei doi preiau o firmă, Harrison Consulting & Management, și încep afacerile pe cont propriu,
În primul an în care au preluat compania, cifra de afaceri s-a dublat. Apoi a crescut constant: de la 3,6 milioane în 2013, la 6,7 milioane în 2023, cu un profit net de 1,37 milioane de lei.
La succesul financiar al firmei au stat, cu siguranță, și cele 3.558 de contracte de achiziție directă, încheiate de atunci, din bani publici, după cum arată statisticile SEAP. Valoarea contractelor cu statul, din 2018 și până în prezent, depășește 36,5 milioane de lei (7,3 milioane de euro).
Firma vinde consultanță pe scrierea de proiecte, o platformă de management organizațional, cursuri de formare șamd.
În 2008, fiul familiei Șelaru, Alexandru Doru, intră și el în afaceri, în primă fază asociat cu Andrei Ursărescu, fiul fostului deputat ALDE, Dorinel Ursărescu. Cunoaște succesul cu o firmă înființată de el, în 2012 – Diplomatic Events. Între 2016 și 2019, Diplomatic Events obține 216 contracte din bani publici, majoritatea pentru cursuri.
În ianuarie 2019, Alexandru Șelaru înființează o nouă firmă, Edus Platform, împreună cu mama lui, Carmen Florentina Șelaru. În primul an de existență, societatea are cifră de afaceri zero.
Situația se schimbă un an mai târziu. Edus Platform se înscrie pe SEAP în iunie și, până la sfârșitul anului, obține 135 de contracte în valoare de 1,5 milioane de lei (500.000 de euro).
Iar afacerile cu statul merg, de la an la an, tot mai bine. Explodează, însă, odată cu proiectele prin PNRR, pentru educație.
În 2021, din acționariatul Edu Platforms iese Carmen Șelaru și intră Costina Nicoleta Papari, Eduard Claudiu Luca și Dragoș Lucian Dinu, alături de Alexandru Șelaru.
Dragoș Lucian Dinu era în acel an, administrator la Fondul de Garantare al IMM-urilor, societate pe actiuni, avand drept unic actionar statul român, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice.
Edus Platform a obținut 400 contracte publice finanțate din PNRR, în valoare de 13,2 milioane de lei (2,6 milioane de euro). În 2023, firma a raportat nouă angajați.
Ce vinde firma? Pachete educaționale, software, echipamente IT, cursuri de formare.
„Am început încă din pandemie cu oferirea gratuită a catalogului digital EDUS, cu ajutorul căruia 1.200 de școli și-au putut desfășura orele online. Ulterior, am dezvoltat un departament de marketing și vânzări care continuă și astăzi să atragă noi clienți în companie prin diverse campanii de promovare”, explică Alexandru Șelaru, pentru Europa Liberă, parcursul firmei sale. Și neagă orice implicare a părinților săi în această afacere.
„Părinții mei au lucrat la ANRMAP până în 2013, de 11 ani au plecat din instituție. Nu au fost numiți politic acolo, nu au avut funcții de conducere, contacte politice sau cu actori instituționali, care să poată influența succesul EDUS. În plus, de patru ani sunt pensionari și nu se mai implică activ în activitatea firmei Harrison”, spune el.
Și nici asocierea cu administratorul Fondului de Garantare a IMM-urilor nu a avut efect direct în afacerile Edus Paltform, spune Alexandru Șelaru.
„Dragoș nu are un rol activ în companie și nu a recomandat clienți companiei. Fondul de Garantare al IMM-urilor nu se suprapune sau nu poate influența deciziile luate de școli sau alte instituții”, adaugă el.
CG&GC Hitech Solutions SRL: 285 de contracte PNRR – 13 milioane de lei (2,6 milioane de euro)
Înființată în 2010, în Oradea, firma CG&GC Hitech Solutions are trei asociați – Paul Cristian Floruță, Octavian Alexe Ungur și Mircea Andrei Tamaș.
Afacerile firmei au crescut constant, dar au explodat în ultimii trei ani. De la o cifră de afaceri de 8,2 milioane de lei în 2020, la 35,6 de milioane în 2023.
La succes au contribuit și contractele substanțiale semnate cu statul, din 2019 încoace, prin achiziții directe – 22 de milioane de lei (4,4 milioane de euro), licitații sau proceduri simplificate – 46 de milioane de lei (9,2 milioane de euro).
Cel mai bun client al firmei este Universitatea Oradea, cu care a încheiat afaceri de 15 milioane de lei (3 milioane de euro), după 12 proceduri simplificate de achiziție.
Din proiectele finanțate din PNRR, firma a obținut 285 de contracte, în valoare de 13 milioane de lei (2,6 milioane de euro). Ce a vândut firma? Echipamente pentru SmartLab, mobilier pentru SmartLab, cursuri de formare a cadrelor didactice pentru SmartLab, echipamente IT și software.
„În calitate de integrator IT&C, am reușit să ne dezvoltăm continuu, având o creștere organică, atât din punct de vedere al cifrei de afaceri, cât și în ceea ce privește portofoliul de clienți, datorită unei echipe dedicate și a unei strategii orientate spre excelență. Fiecare pas înainte a fost rezultatul unei munci titanice, prin care am reușit să răspundem cerințelor pieței și să ne adaptăm rapid la schimbările tehnologice, oferind soluții inovative și de încredere”, spune Paul Florița, acționar al firmei, pentru Europa Liberă.
Paul Florița crede că valorile mari ale contractelor obținute din bani publici sunt normale, „în contextul numărului uriaș de proiecte și achiziții derulate în această perioadă”.
Din datele firmei, transmise către Europa Liberă, reiese că în 2023 firma a încheiat contracte cu 26 de beneficiari însumând 11,7 milioane de lei (2,3 milioane de euro), iar în acest an, până pe 31 octombrie, cu 141 de beneficiari, în valoare totală de 36,6 milioane de lei (7,2 milioane de euro).
„Sunt extrem de putini beneficiari cu care să avem încheiate contracte pentru mai multe proiecte de finanțare”, explică Paul Floruța.
Idea Papel Distribution: 311 contracte PNRR – 10 milioane de lei (2 milioane de euro)
Firma înființată în 2020 îi are acționari pe frații Vidrașcu, proprietari ai grupului Litera și parteneri de afaceri cu fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturdza.
Cei doi sunt fii politicianului Anatol Vidrașcu, cel care a fondat Grupul Litera, fost lider al Partidului Liber din Moldova, decorat de președintele Traian Băsescu cu Ordinul Steaua României.
Presa a relatat că, în mandatul lui Traian Băsescu, grupul Litera a primit finanțări din partea statului român prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, ceea ce a contat în evoluția financiară a firmelor.
Încă din primul an de activitate, firma reușește să încheie 372 de contracte cu statul, în valoare de 7 milioane de lei. Iar cifra de afaceri, în 2020, a fost de 10 milioane de lei, cu un profit de 5 milioane de lei.
După 2022, Idea Papel Distribution a intrat puternic pe achizițiile finanțate din PNRR. A obținut în total 311 contracte, în valoare de 10 milioane de lei (2 milioane de euro).
Ce vinde firma? Rechizite, carți, tipizate.
Buletin de București a scris despre relația dintre editura fraților Vidrașcu și mai mulți politicieni români. Editura Litera a publicat cărțile a patru politicieni: Gabriela Firea, Sebastian Burduja, Mircea Geoană și Ion Iliescu. Dar și că Gabriela Firea a pompat 5 milioane de lei în timpul mandatului său la primăria Capitalei bani în firmele și asociațile familiei Vidrașcu – pentru o platformă de cărți online și pentru a tipări cărți despre istoria țării.
„Toate procedurile Societății (Idea Papel Distribution, n.red) se desfășoară în conformitate cu legislația în vigoare, iar participarea noastră este deschisă și transparentă, conform principiilor de concurență echitabilă. Așa cum se știe, achizițiile publice sunt accesibile tuturor operatorilor economici și reprezintă un mecanism important prin care statul și instituțiile publice pot răspunde nevoilor lor de resurse și servicii”, a transmis compania, la solicitarea Europa Liberă.
„În ultimii ani, accesul la fondurile europene a sporit considerabil în diverse sectoare, inclusiv în domeniul educațional, iar acest lucru a permis instituțiilor publice să achiziționeze materiale esențiale pentru buna derulare a procesului educativ. Rezultatele noastre se bazează pe oferirea unor soluții competitive în raport cu factorul calitate-preț, precum și pe profesionalismul echipelor de vânzări și logistică, care asigură implementarea rapidă și eficientă a proiectelor”, mai scrie în comunicat.
Top Tech: 206 contracte PNRR – 10 milioane de lei (2 milioane de euro)
Top Tech SRL, denumită mai nou Dendrio Technology are acționar majoritar grupul Bittnet SA, firmă de IT listată la bursă. Firma a fost înființată în 1992 și este un jucător major pe piața de IT din România. În 2023, a avut o cifră de afaceri de 88 de milioane de lei și s-a clasat pe locul doi pe țară, în clasamentul firmelor cu același domeniu de activitate.
Firma are și afaceri cu statul. Conform statisticilor din SEAP, a câștigat aproape 11.000 de achiziții directe, 110 licitații și 116 proceduri simplificate.
Din fonduri PNRR a obținut 206 contracte în valoare de 10 milioane de lei (2 milioane de euro).
În răspunsul pentru Europa Liberă, firma spune că s-a pregătit special pentru implementarea proiectelor din PNRR.
„Am investit resurse și expertiză în aceste proiecte pentru a răspunde cerințelor specifice și a contribui activ la atingerea obiectivelor PNRR la nivel național. Echipa noastră a creat un portofoliu diversificat, aliniat nevoilor locale și priorităților de dezvoltare națională”, a transmis firma pentru Europa Liberă.
Iar exemplul de pregătire este proiectul de smart lab, susține firma. Dar și că PNRR a oferit posibilitatea de a comercializa și alte produse.
„Trebuie înțeles că un proiect PNRR poate însemna și o achiziție simplă, precum cumpărarea unui laptop de către o companie, ceea ce explică numărul ridicat de proiecte și dificultatea de a confirma o cifră exactă. Ceea ce putem confirma este că toate proiectele noastre sunt obținute prin proceduri specifice și transparente, în conformitate cu legislația aplicabilă”, se mai menționează în comunicat.
Locuri comune în achizițiile directe din România
Sunt mai mult motive pentru care unele firme au mai mult succes decât altele în relația cu banii publici, crede Septimius Pârvu, de la Expert Forum. Poate fi legat de calitatea produselor vândute sau de monopolul pe anumite tipuri de servicii și produse. Sau pur și simplu de experiențe anterioare.
„Există firme care chiar au produse/servicii de calitate și atunci sigur că cei care cumpără au interes să continue colaborare. Deja există o experiență, știi la ce să te aștepți, știi că poate e mai ieftin. Dar există și situația în care, și e destul de frecvent, ai anumite monopoluri, adică pur și simplu sunt firme care câștigă foarte mult pentru că sunt singure pe piață”, explică Septimius Pârvu.
Mai e și explicația conexiunilor politice pe care le au patronii firmelor de succes, crede el.
„Câteodată este vorba de profilul politic sau de legăturile pe care proprietarul în sensul foarte extins al firmei respective, cel care – nu știu – deține, influențează firma respectivă, le poate avea în sistemul public. Lumea știe a cui este firma, dar poate fi vorba și de o formă de presiune – reprezentanții firmelor respective să se ducă și facă lobby pentru a obține contractele respective”, spune Septimius Pârvu.
Dacă la licitații traiectoria alegerii unui furnizor e ceva mai transparentă, în cazul achizițiilor publice directe e foarte de greu de demonstrat că încheierea unui contract a ținut cont de alte criterii decât cele de piață.
„La achizițiile directe e ca la cumpărăturile la supermarket. Nu avem nicio justificare transparentă de ce a fost ales un produs versus altul”, explică Septimius Pârvu.
PNRR pentru Educație
Fondurile alocate pentru componenta de educație din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României (3,6 miliarde de euro) sunt destinate modernizării și reformării sistemului educațional din România.
Concret, banii vor fi cheltuiți pentru:
Infrastructură școlară și dotări: Modernizarea și reabilitarea școlilor, inclusiv renovarea clădirilor vechi, îmbunătățirea accesibilității și dotarea laboratoarelor, sălilor de clasă și altor spații educaționale. Se urmărește asigurarea unor condiții mai sigure și mai adecvate pentru învățare.
Digitalizare: Dotarea școlilor cu echipamente digitale (tablete, laptopuri, table interactive) și implementarea de platforme online pentru învățare. Aceasta include dezvoltarea unor resurse digitale de învățare și îmbunătățirea conectivității în zonele unde accesul la internet este limitat.
Formare profesională: Programe de pregătire și formare continuă pentru profesori și personalul auxiliar. Se pune accent pe dezvoltarea competențelor digitale, dar și pe metode moderne de predare și evaluare.
Învățământul profesional și tehnic (IPT): Dezvoltarea programelor de învățământ dual și tehnic, prin colaborarea cu companiile și instituțiile din domeniu, pentru a alinia competențele elevilor la cerințele pieței muncii.
Reducerea abandonului școlar: Implementarea de programe și inițiative pentru reducerea abandonului școlar, în special în zonele defavorizate. Se prevede finanțarea unor programe de tipul „Școala după școală” și alte inițiative de sprijin pentru copiii care se confruntă cu dificultăți.
Creșterea accesului la educație timpurie: Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii pentru grădinițe și creșe, astfel încât mai mulți copii să aibă acces la educație de la o vârstă fragedă.
Ministerele Educației și Proiectelor Europene nu au răspuns, până la publicarea acestui articol, la solicitarea de informații trimisă de Europa Liberă.