Foto: Inquam Photos / Cornel Putan
Roxana Mînzatu, propusă comisar european de guvernul Ciolacu și desemnată de Ursula von der Leyen vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene cu portofoliul „Oameni, competenţe şi pregătire”, a fost audiată marți de la ora 15.30 în Parlamentul European. Vezi cele mai importante momente ale audierii:
Ora 15.55: Sesiune de întrebări:
Q: Studenții și cercetătorii unguri sunt excluși din Erasmus și Horizon. De ce sunt ei ținuți ostatici?
RM: Noi respectăm legislația și regulamentele UE. Valorile sunt foarte clar stipulate și e responsabilitatea fiecărui stat membru să le respecte pentru că sunt banii contribuabilului. Suntem o Uniune bazată pe valori și dacă facem un compromis pe o valoare, nu le mai respectăm.
Q: În 2017 și 2019, guvernul român a luat decizii anti-justiție la care UE a răspuns dur. Cum ați evaluat deciziile luate atunci de PSD, cu referire la valorile europene? Iar despre casa din Brașov, relatarea de presă era mincinoasă?
Despre casă:documentele oficiale atestă că locuința nu e monument istoric. Am documentele doveditoare. Am un document primit ieri. E o casă de 60 mp în care eu și mama mea am dormit în același pat până la 17 ani.
Am fost deputat în România. Nu eram în măsură să impun direcția partidului meu la acel moment. Dar vă asigur că sunt atașată de statul de drept și de valorile europene
Q: Educația informală prin sport sau artă poate fi foarte utilă. Așa, copiii pot învăța inclusiv ce înseamnă Europa. Dar mulți copii se lovesc de bariere, inclusiv financiare. Cum pot fi ajutați?
RM: Vrem să colaborăm la o alianță europeană a școlilor, un model de cooperare și mobilitate între școli, inspirat din modelul universităților. Copiii pot dobândi astfel competențe transversale. Sigur că regulile privind educația sunt la nivel național, dar mulți își doresc experiențe europene.
Q: Cum veți sprijini familiile? Sunt foarte multe probleme sociale cauzate de rolul slăbit al familiei.
Vreau un pact european în domeniul celor care furnizează servicii de îngrijire.
Q: Sunteți de acord să punem capăt stagiilor neplătite ale tinerilor?
RM: Da, vreau să lucrez pe această propunere de îmbunătățire a condițiilor pentru stagiari. Ei nu ar trebui să fie abuzați sau exploatați. Avem o propunere pe masă, se lucrează la ea.Trebuie să ne uităm la diferite situații din statele membre. Poate o idee ar fi să împărțim stagiile la stat, în mediul privat, în industrie.
Q: Cum explicați acuzațiile că ați extins ilegal o casă monument istoric, fără a avea autorizație?
RM: E o casă socială în care părinții mei stau de zeci de ani. Am primit o confirmare că nu e monument istoric. Am făcut o extindere în 2009 pentru că era foarte mică, dormeam în aceeași cameră cu mama mea. Suntem legali în această situație, plătim impozite, o găsiți și în declarația mea de avere. Nu este monument istoric. (Aplauze)
Q: Georgiana Teodorescu (AUR): Românii suferă din cauza sărăciei și abandonului școlar. Veți fi responsabilă de fondul social pentru climă. Ce sume și cine sunt beneficiarii?
RM: E o alocare generoasă de aproape 90 miliarde euro în total în UE, circa 6 miliarde euro în România. E un tip de instrument pentru care statele membre își fac acum planurile de investiții.
Q: Aveți o strategie pentru persoanele cu dizabilități? Eventual stimulente?
RM: Trebuie să începem cu bunele practici ale statelor membre. Un astfel de exemplu e păstrarea beneficiilor de către cei care se angajează
Q: Gabriela Firea: Unul din 6 cetățeni europeni e tânăr. Cum ne asigurăm că toți tinerii europeni pot avea acces la multele programe europene create pentru ei?
RM: Avem nevoie de o Europă a tinerilor. Avem garanția pentru tineri. Prin PNRR finanțăm mai multe inițiative în acest sens
Q: Unificarea competențelor academice?
RM: Cred în universitățile europene. Trebuie să fim mai ambițioși în ce privește recunoașterea automată a diplomelor universitare europene
Q: Vreți să schimbați legislația privind achizițiile publice introducând și criteriul privind drepturile muncitorilor?
RM: Voi insista pentru astfel de criterii, dar să vedem dacă el vor fi obligatorii sau voluntare. Trebuie să asigurăm și protecția muncitorilor, dar și competitivitatea UE
Q: Avem nevoie de o directivă privind AI la locul de muncă?
RM: Da, e un subiect important, sunteți deja a treia persoană care îmi pune această întrebare
Q: Ce măsuri vreți pentru Erasmus + să devină incluziv?
RM: A fost principala mea cerere ca Erasmus + să devină mai inclusiv. Și eu am fost beneficiar al programului. Vreau să îl extindem la categoriile vulnerabile.
Q: Vreți creșterea vârstei de pensionare, așa cum a cerut Comisia Europeană?
RM: Pensiile sunt reglementate la nivelul statelor membre. Nu e o competență europeană. Dar vedem că populația îmbătrânește. Avem un decalaj major între bărbați și femei la vârsta a treia
Q: Veți iniția o nouă directivă privind riscurile psiho-sociale la care sunt supuși muncitorii?
RM: Va trebui mai întâi să vedem dacă directivele deja existente nu acoperă deja aceste chestiuni
Q: Vă angajați la o directivă pentru AI, pentru telemuncă, pentru dreptul la deconectarea de la muncă?
RM: Dreptul la deconectare e foarte important, are un impact foarte puternic. Voi urmări subiectul din prima zi de muncă. Legat de AI: nu e vorba doar de oportunități, ci și despre protecție.
Q: Ce planuri aveți pentru Agenția Europeană pentru Muncă? Dar pentru mobilitatea muncitorilor?
RM: Susțin întărirea competenței Agenția Europeană pentru Muncă. În ce privește mobilitatea muncitorilor, un pașaport de securitate socială e o posibilitate de protecție a drepturilor. există un proiect pilot digital și trebuie să ținem cont de ce sisteme au deja unele țări.
Ora 15.37: Discurs Roxana Mînzatu (lb engleză, franceză și română):
- Astăzi vă cer încrederea. Eu vin din Brașov, un oraș spectaculos din centrul României. Aici au izbucnit în 1987 primele revolte anti-comuniste, rebeliunea a fost înăbușită în sânge. Eu mă inspir din oamenii obișnuiți și dacă îmi confirmați numirea, acesta va fi punctul de plecare al mandatului meu
- Voi lansa un dialog european de politică socială pentru a mă asigura că munca și bunăstarea rămân relevante
- Trei piloni importanți: primul este pregătirea în sens larg
- Roxana Mînzatu alternează discursul în engleză cu cel în limba franceză și lb română
- Obiectivul meu e educație echitabilă
- Asistăm la o deteriorare a competențelor generației tinere mai ales în științe și matematică. Mulți europeni nu au competențe digitale
- Al doilea pilon e cel al locurilor de muncă. Necesitatea de a asigura o tranziție echitabilă.
- Directiva salariului minim și dreptul la deconectare trebuie implementate
- Al treilea pilon este justiția socială. Egalitatea socială va fi în inima mandatului meu, ca și o strategie pentru combaterea sărăciei
Ora 15.34: Li Andersson (Finlanda), presedinte Comisia EMPL, a anunțat că nu e de acord cu denumirea portofoliului Roxanei Mînzatu pentru că lipsește termenul ”social”
Context. Tot marți a fost audiat și Raffaele Fito, comisarul propus de Italia. Europarlamentarii Victor Negrescu (PSD) și Daniel Buda (PNL) au declarat luni că se așteaptă ca Mînzatu să fie votată fără probleme.
Există însă și un scenariu negativ, după cum au declarat surse de la Bruxelles pentru G4Media. Astfel, dacă grupul socialiștilor europeni va decide să nu îl voteze pe italianul Fico – pe care îl consideră prea de dreapta – atunci e posibil ca și popularii europeni să o respingă pe Mînzatu. ”Șansele unui astfel de scenariu sunt mici însă”, a declarat un europarlamentar pentru G4Media. Respingerea unui candidat înseamnă că statul membru respectiv trebuie să facă o nouă propunere.
Siegfried Mureșan (PNL, PPE) a declarat marți că ”Roxana Mînzatu e candidatul cu cea mai puțină experiență și cel mai prost pregătit din toți cei șase candidați la postul de vicepreședinte executiv. E un portofoliu slab în ce privește substanța. Grupul PPE nu se pronunță înainte de audieri. Audierile trebuie să conteze. Nici un candidat nu primește cartonaș roșu sau cec în alb înainte de audiere”.
Roxana Mînzatu e audiată marți de la ora 15.30 (ora României) de europarlamentari din cele două comisii competente, Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) și Comisia pentru cultură și educație (CULT).
Alte două comisii – Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (FEMM) și Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) – vor fi invitate la audierea Roxanei Mînzatu.
Structura audierilor
Fiecare audiere durează trei ore. Comisarul desemnat va face o declarație introductivă de 15 minute, care va fi urmată de întrebări din partea eurodeputaților. Fiecărui grup politic îi va fi alocat un număr de minute, pe care îl va repartiza după cum consideră de cuviință membrilor săi care participă la audiere. Comisarul desemnat va avea la dispoziție un număr dublu de minute pentru a răspunde față de minutele alocate întrebării. Înainte de încheierea audierii, comisarul desemnat poate să facă o scurtă declarație finală.
În funcție de portofoliul care i-a fost atribuit, un comisar desemnat poate să fie evaluat de o singură comisie sau de mai multe comisii (comisii competente). La audiere pot fi invitate și alte comisii parlamentare (comisii invitate), care pot adresa întrebări orale. Evaluarea finală a candidaților o vor face însă coordonatorii comisiei/comisiilor competente.
Evaluarea audierilor
Președintele și reprezentanții grupurilor politice (coordonatorii) comisiilor implicate în audieri se vor întâlni fără întârziere după încheierea audierilor. Ei vor evalua dacă comisarul desemnat respectiv deține calificările necesare atât pentru a deveni membru al Comisiei Europene, cât și pentru a-și îndeplini sarcinile din portofoliul care i-a fost atribuit.
În termen de 24 de ore de la finalizarea evaluării, coordonatorii vor trimite o scrisoare de recomandare confidențială care va fi analizată de Conferința președinților de comisii parlamentare (CCC) și trimisă, ulterior, Conferinței președinților (COP – Președintele Parlamentului și președinții grupurilor politice).
Coordonatorii comisiilor pot ajunge la un consens privind aprobarea (sau respingerea) unui comisar desemnat. Dacă opiniile lor sunt divergente, este necesară aprobarea în rândul coordonatorilor care reprezintă cel puțin două treimi dintre membrii comisiei.
În situația în care coordonatorii nu întrunesc o majoritate de două treimi pentru a aproba (sau a respinge) un candidat, ei pot cere informații suplimentare prin intermediul unor întrebări scrise. Ei pot și să reia audierea, caz în care este necesar acordul prealabil al Conferinței președinților (COP). Audierea suplimentară are scopul să clarifice aspectele rămase nesoluționate și nu poate dura mai mult de 1,5 ore. Dacă nu se întrunește o majoritate simplă în rândul coordonatorilor pentru oricare dintre aceste etape, președintele convoacă o reuniune a comisiei parlamentare pentru a supune la vot aprobarea candidatului (cu ușile închise, vot secret, prin majoritate simplă).
În urma eventualelor întrebări scrise și/sau după reluarea audierii de confirmare, coordonatorii aprobă comisarul desemnat cu o majoritate de cel puțin două treimi. Dacă acest lucru nu se întâmplă, președintele va convoca o reuniune a comisiei și va organiza un vot secret privind capacitatea candidatului de a-și îndeplini atribuțiile. Acest vot necesită doar o majoritate simplă pentru a recomanda aprobarea candidatului.
Rezultatul și încheierea audierilor
După finalizarea tuturor audierilor, Conferința președinților de comisii parlamentare (CCC) va evalua rezultatul acestora și va transmite concluziile Conferinței președinților. Conferința președinților va analiza scrisorile de evaluare primite de la comisiile competente și recomandările Conferinței președinților de comisie. Ea va face apoi o evaluare finală și, pe 21 noiembrie, va declara audierile închise. Scrisorile de evaluare vor fi publicate după ce Conferința președinților declară toate audierile închise.
Etapele următoare: alegerea Comisiei în plen
După încheierea audierilor, președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta colegiul complet al comisarilor și programul său în plen. Prezentarea va fi urmată de o dezbatere cu deputații europeni. Orice grup politic sau cel puțin a douăzecea parte dintre membrii Parlamentului (pragul redus) poate depune o propunere de rezoluție.
Întreaga Comisie Europeană trebuie să primească aprobarea Parlamentului (cu majoritatea voturilor exprimate, vot prin apel nominal). Votul este planificat să aibă loc în sesiunea plenară din 25-28 noiembrie de la Strasbourg.
După ce este confirmată de Parlament, Comisia trebuie numită oficial de Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată.
Corespondență de la Bruxelles