Foto: av. Cosmin Cojocaru, partener Zamfirescu Racoți Vasile & Partners
av. Cristina Onofrei, avocat colaborator senior, Zamfirescu Racoți Vasile & Partners
Autori: Cosmin Cojocaru, partener Zamfirescu Racoți Vasile & Partners și Cristina Onofrei, avocat colaborator senior, Zamfirescu Racoți Vasile & Partners
Recepția lucrărilor constituie o etapă esențială în finalizarea proiectelor de investiții publice, având rolul de a certifica oficial conformitatea lucrărilor executate cu specificațiile documentației tehnice și cu obligațiile asumate prin contractul dintre părți și de a marca transferul lucrării de la antreprenor la beneficiar.
Recepția lucrărilor are un dublu rol juridic și funcțional: pe de o parte, atestă îndeplinirea obligațiilor contractuale și a cerințelor tehnice, iar pe de altă parte, oferă beneficiarului public certitudinea că investiția realizată nu doar îndeplinește standardele de excelență, ci este pregătită pentru a servi comunității fără riscuri suplimentare. În cadrul prezentului articol, plecând de la cadrul legal incident, vor fi analizate anumite situații din practică în care procedura recepției lucrărilor a suscitat discuții din perspectiva interpretării normelor legale și clauzelor contractuale.
Cadrul legal: pilonii procedurii de recepție
Recepția lucrărilor în proiectele finanțate din fonduri publice este reglementată de o serie de dispoziții legale relevante, printre care H.G. nr. 273/1994 (modificată de H.G. 343/2017), care detaliază procedurile generale de recepție pentru lucrările de construcții și instalații aferente acestora și H.G. 1/2018, care stabilește condițiile generale și specifice pentru contractele de achiziție publică de lucrări legate de investiții publice. Totodată, dispozițiile Legii nr. 10/1995 stabilesc principiile generale referitoare la calitatea lucrărilor de construcții și responsabilitatea părților implicate.
Deși contractul este legea părților, acesta este supus limitărilor impuse de prevederile imperative ale legii, părțile neputând stipula prevederi contrare, cum ar fi, de exemplu, limitarea perioadei de garanție a lucrărilor sau a efectelor procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor/finală. Totuși, părțile pot conveni asupra unor detalii procedurale, cum ar fi condițiile pentru recepția unor părți din lucrări, în funcție de anumite caracteristici particulare ale proiectului pus în operă.
Etapele procedurii de recepție
- Recepția la terminarea lucrărilor
Procedura de recepție la terminarea lucrărilor (intitulată ca recepție provizorie în cadrul Codului Civil) demarează cu emiterea unei notificări din partea antreprenorului, prin care se comunică finalizarea lucrărilor și se solicită efectuarea recepției. Ca urmare a primirii acestei notificări beneficiarul are obligația de a iniția procedura de recepție și de a desemna comisia care va recepționa lucrarea.
Lucrările vor fi recepționate după efectuarea verificărilor și testelor la terminare prevăzute în contract (cu excepția situației în care părțile au stabilit că anumite verificări și teste vor putea fi făcute și după încheierea procesului verbal de recepție). Întrucât părțile au libertatea de a stipula în contract cerințe și standarde specifice, conform nivelului de exigență dorit, care trebuie îndeplinite în legătură cu recepția lucrărilor, clauzele contractuale trebuie să fie redactate în mod clar și să cuprindă obligațiile specifice ale părților (inclusiv în ceea ce privește realizarea anumitor verificări înainte sau după recepția oficială).
Conform Regulamentului de recepție aprobat prin H.G. nr. 273/1994 (cu modificările și completările ulterioare), comisia de recepție poate adopta una dintre următoarele măsuri expres reglementate: aprobarea recepției, suspendarea recepției sau respingerea recepției.
În cazul modelelor de contract aprobate prin H.G. nr. 1/2018, după ce beneficiarul aprobă recepția la terminarea lucrărilor, acesta poate să transmită o notificare către antreprenor (în cazul în care nu au fost consemnate aspecte suplimentare în procesul-verbal de recepție) în care să confirme data la care au fost finalizate lucrările, lucrările minore rămase de executat și termenele aferente, defecțiunile, neconformitățile și alte neconcordanțe, cu termenele aferente de remediere și eventualele revendicări ale beneficiarului.
Așadar, din interpretarea coroborată a celor două acte normative rezultă că recepția la terminarea lucrărilor poate fi admisă și în cazul în care nu sunt finalizate anumite lucrări minore, esențial fiind însă ca lucrarea să poată fi folosită de către beneficiar conform scopului pentru care a fost contractată.
- Recepția finală
Recepția finală trebuie organizată de beneficiar, acesta stabilind data de începere a recepției finale în cel mult 10 zile de la expirarea perioadei de garanție. Comisia de recepție finală va verifica procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, referatul beneficiarului privind urmărirea comportării în exploatare a construcției în perioada de garanție, cartea tehnică a construcției completată și remedierile efectuate ca urmare a viciilor ascunse constatate în perioada de garanție.
Pe baza deciziei comisiei de recepție finală, beneficiarul poate fie să aprobe, fie să respingă recepția finală, cu mențiunea că este interzisă utilizarea construcției a cărei recepție a fost respinsă din cauza neîndeplinirii condițiilor vizând cerința fundamentală privind rezistența mecanică și stabilitatea, până la remedierea acestora.
Efecte și responsabilități
În ceea ce privește efectele încheierii procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, admiterea recepţiei certifică faptul că antreprenorul şi-a îndeplinit obligaţiile în conformitate cu prevederile contractului, ale documentaţiei privind proiectarea, ale autorizaţiei de construire/desfiinţare, precum şi ale documentaţiei privind execuţia. La acest moment se produce și transferul riscurilor de la antreprenor la beneficiar (cu excepția cazului în care părțile au convenit agravarea răspunderii antreprenorului).
Recepția prezintă importanță și din perspectiva garanției aferente lucrării executate, termenul de garanție începând să curgă de la data aprobării recepției la terminarea lucrărilor. În această perioadă, antreprenorul are obligația de a remedia orice vicii sau deteriorări apărute în cadrul lucrărilor executate, însă nu și pe cele care au rezultat ca urmare a neîndeplinirii obligației de mentenanță a lucrărilor din partea beneficiarului.
Totodată, antreprenorul are responsabilitatea de a menține valabilitatea și aplicabilitatea garanției de bună execuție până la momentul aprobării recepției finale, putând fi stabilite prin contract chiar și termene mai mari de garanție (nefiind permisă, însă, agrearea unor termene mai mici).
Conform H.G. nr. 273/1994 (cu modificările și completările ulterioare), comisia de recepție finală decide admiterea recepţiei finale în cazul în care nu se descoperă existenţa unor vicii, altele decât cele rezultate din exploatarea necorespunzătoare a construcţiei, precum şi în cazul în care acestea au fost înlăturate. Totodată, H.G. 1/2018 stabilește faptul că aprobarea recepției finale confirmă finalizarea lucrărilor și remedierea defectelor din perioada de garanție. Această aprobare, deși consfințește că antreprenorul și-a îndeplinit obligațiile contractuale, nu limitează răspunderea acestuia pentru viciile ascunse ale lucrărilor.
Dileme și controverse practice
Deși există o legislație exhaustivă ce reglementează procedura recepției lucrărilor, au existat și există dificultăți și impedimente în practică din cauza interpretării rigide a dispozițiilor legale incidente ori datorită necorelării acestora cu prevederile contractuale.
Neconvocarea comisiei de recepție
Un rol foarte important în evoluția lucrărilor cuprinsă în modelele de contract reglementate de H.G. nr. 1/2018 îl deține supervizorul lucrărilor. În contextul recepției la terminarea lucrărilor, ulterior notificării de către antreprenor cu privire la finalizarea acestora, supervizorul trebuie să verifice dacă sunt întrunite condițiile de recepție și să transmită către beneficiar un raport prin care să recomande admiterea, amânarea sau respingerea recepției lucrărilor.
Deși textul din H.G. 1/2018 cuprinde printre recomandările pe care le poate transmite supervizorul inclusiv amânarea recepției, trebuie subliniat că Regulamentul de recepție nu conferă beneficiarul dreptul de a amâna procedura de recepție, ci doar de a admite, suspenda ori respinge recepția, pe baza deciziei comisiei de recepție.
În același timp, raportul supervizorului are doar un rol consultativ, iar beneficiarul nu își poate baza decizia în legătură cu recepția exclusiv pe un astfel de raport. Desigur însă că raportul supervizorului poate contribui la decizia pe care o va lua comisia de recepție, dat fiind rolul pe care această persoană îl îndeplinește pe parcursul proiectului.
Însă, indiferent de recomandarea supervizorului, beneficiarul va avea obligația de a convoca comisia de recepție și de a urma procedura prevăzută de Regulament, o decizie putând fi luată exclusiv ca urmare a hotărârii acestei comisii.
Neîncheierea procesului – verbal de recepție la terminarea lucrărilor
Beneficiarii ezitanți, fie din considerente financiare, fie din cauza unor interpretări restrictive ale contractului, pot încerca să amâne finalizarea procesului de recepție și respectiv semnarea acestui document.
Dat fiind că până la acel moment antreprenorul asigură paza juridică a lucrării iar termenul de garanție nu începe să curgă, antreprenorul are interesul ca certificarea juridică a realizării lucrărilor să se realizez cât mai aproape de momentul atingerii stadiului fizic aferent.
În cazul unui refuz nejustificat al beneficiarului, antreprenorul poate solicita instanței suplinirea consimțământului beneficiarului pentru semnarea procesului-verbal de recepție (bineînțeles, sub rezerva ca în fața instanței să se facă dovada că erau toate condițiile pentru a avea loc recepția lucrărilor).
Recepția prezumată
Ce se întâmplă însă dacă, după ce lucrările au fost finalizate, beneficiarul începe să le folosească potrivit destinației acestora, sau le preia, dar fără să parcurgă etapele specifice ale recepției?
În aceste situații, raportat la dispozițiile art. 1.862 alin. 2 din Codul civil, s-ar putea argumenta că a intervenit chiar o recepție prezumată, de vreme ce beneficiarul și-a atins scopul de a intra în posesia lucrărilor pe care le-a contractat, evitând în mod voit să parcurgă procedura de recepție, moment de la care va prelua și riscul lucrărilor.
În mod oarecum similar sunt si prevederile modelelor de contract reglementate de H.G. nr. 1/2018 care prevăd că, dacă beneficiarul utilizează o parte a lucrărilor (nu doar ca măsură temporară) înainte de aprobarea recepției la terminarea lucrărilor, antreprenorul va înceta să mai aibă responsabilitatea pentru îngrijirea acelei părți începând cu data la care a început utilizarea, dată la care responsabilitatea va trece în sarcina beneficiarului.
Efectul principal al unei asemenea recepții implicite privește strict relația beneficiarului cu antreprenorul și nu poate produce și efecte specifice procesului de recepție la terminarea lucrărilor, cum ar fi, spre exemplu, posibilitatea legală a dării în folosință a lucrării, care este specifică doar încheierii unui proces verbal de recepție și nu poate fi dedusă din pasivitatea investitorului.
Recepția parțială
În practică este întâlnită și recepția unei părți sau a unui sector din lucrări, în situația în care părțile au agreat în contract condițiile specifice în care o asemenea recepție poate avea loc.
Această posibilitatea de a se încheia un proces-verbal de recepție parțială, prin care se atestă stadiul fizic de execuție a construcției, în scopul înscrierii dreptului de proprietate asupra acesteia în cartea funciară, identificându-se cu procesul-verbal de constatare privind stadiul realizării construcției, este prevăzută și în H.G. nr. 273/1994 (cu modificările și completările ulterioare). În cazul în care a fost preluată o parte din construcție (preluare pe stadii fizice de execuție), la recepția la terminarea lucrărilor trebuie să fie pus la dispoziția comisiei de recepție și respectivul proces-verbal de recepție parțială.
Detaliind prevederile din Regulamentul de recepție, modelele de contract aprobate prin H.G. 1/2018 prevăd faptul că poate avea loc o recepție a unor lucrări sau a unui sector, însă condiționat de îndeplinirea cumulativă a mai multor criterii: lucrările sau sectorul să fi fost terminate în conformitate cu prevederile contractului, acesta să fi trecut testele la terminare, antreprenorul să fi îndeplinit obligațiile prevăzute în contract astfel încât lucrările să fie considerate terminate pentru a fi supuse recepției la terminarea lucrărilor (deci să fie definite) și acestea să fie distincte/independente din punct de vedere fizic și funcțional.
Într-o de decizie de speță s-a apreciat că în vederea stabilirii dacă parte din lucrări pot fi supuse recepției parțiale este esențial ca acea parte să fie una distinctă din punct de vedere fizic și funcțional, cu o existență de sine stătătoare, chiar dacă în acel spațiu nu au fost montate anumite echipamente necesare din perspectiva utilizării întregii lucrări conform destinației sale.
Natura juridică a procesului – verbal de recepție
O altă problemă întâlnită în practică este cea a calificării naturii juridice a procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor.
Pe de o parte, s-a considerat că, în virtutea efectelor juridice pe care le produce, procesul-verbal de recepție este un veritabil act administrativ, fiind guvernat de dispozițiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, dar și de cele prevăzute de Legea nr. 101/2016 atunci când vorbim de contracte de achiziții publice.
Pe de altă parte, s-a considerat că procesul-verbal de recepție ar fi doar un act civil, pur contractual, fiind guvernat de dispozițiile substanțiale ale Codului civil.
Această controversă prezintă importanță din perspectiva dinamicii unui potențial litigiu, atât în ceea ce privește normele de drept substanțial (din perspectiva strategiei de urmat), dar și din punct de vedere procedural (instanță competentă, durată litigiu, taxe etc).
În ceea ce ne privește, înclinăm spre concluzia că procesul-verbal de recepție are o natură juridică mixtă, cu elemente specifice atât dreptului civil cât și dreptului administrativ.
Concluzii
Procedura recepției lucrărilor constituie o etapă cheie în asigurarea finalizării conforme și eficiente a proiectelor de lucrări finanțate din fonduri publice. Pentru a preveni apariția unor litigii sau dificultăți ulterioare, părțile implicate trebuie să stabilească cu precizie, prin contract, condițiile recepției la terminarea lucrărilor și a recepției finale, precum și termenele de execuție și standardele tehnice aplicabile, respectând însă imperativele prevăzute în legislația specială.
Prin semnarea procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor se certifică îndeplinirea obligațiilor de către antreprenor și se marchează transferul riscurilor și responsabilităților către beneficiar, inclusiv începutul perioadei de garanție. În plus, procesul-verbal de recepție constituie baza legală pentru utilizarea lucrărilor, clarifică răspunderile ulterioare ale părților și finalizează etapa formală a execuției, iar importanța sa rezidă atât în garantarea calității investiției, cât și în protejarea intereselor financiare și juridice ale părților implicate.
Recepția lucrărilor reprezintă o etapă decisivă în succesul proiectelor de lucrări (indiferent că sunt finanțate din fonduri publice sau private), asigurând transparență, calitate și protecția intereselor beneficiarului și antreprenorului.
12 Plantelor Street, District 2, Bucharest RO-023974, Romania
Tel: +40 (21) 311 05 17 / +40 (21) 311 05 18
Fax: +40 (21) 311 05 19
