European banknotes with the sign „Pnrr”, concept of a financial help.
România va încasa, pe 10 iunie, 1,3 miliarde euro din tranşa a treia de plată pentru Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a anunţat, marţi, ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, informează Agerpres. Astfel, țara noastră urmează să primească deocamdată doar o parte din bani, în condițiile în care 68 dintre cele 74 de jaloane și ținte au fost evaluate pozitiv în cadrul acestei cereri, care se ridică la 2 miliarde euro (fără prefinanțare) în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
“România va încasa 1,3 milioane de euro, pe 10 iunie, din tranşa a treia de plată pentru PNRR. Este un aspect important, este o finanţare importantă pentru echilibrarea încasărilor de la bugetul de stat”, a transmis ministrul printr-un mesaj video postat pe pagina sa de Facebook.
Acesta participă, la Bruxelles, la reuniunea miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană, unde se vor discuta, printre altele, despre aspecte legate de încasarea TVA pentru tranzacţiile online în cadrul UE şi despre SAFE, sistemul de finanţare pentru Apărare.
Pe de altă parte, Tanczos Barna a subliniat că România are nevoie de o reformă fiscală, însă un Guvern interimar nu are prerogative şi nici mandat să discute asemenea aspecte cu Comisia Europeană sau cu societatea din România.
“Cu siguranţă, toată lumea aşteaptă dezbaterile din România despre reforma fiscală. Fără doar şi poate, România are nevoie de o reformă fiscală. Avem un angajament din acest punct de vedere, dar un guvern interimar nu are nici prerogative, nici mandat să discute asemenea aspecte, nici cu Comisia Europeană, nici acasă, cu societatea din România. Noul guvern, guvernul care vine după acest guvern interimar, are prima şi cea mai importantă sarcină: de a discuta reforma fiscală, de a prezenta această reformă fiscală societăţii de acasă şi Comisiei Europene. Această reformă trebuie să consolideze sistemul fiscal-bugetar pentru următorii şapte ani. De aceea este un aspect important, care nu poate fi discutat de un guvern interimar. Venim acasă cu această veste bună: pe 10 iunie vin cele 1,3 miliarde de euro”, a punctat ministrul Finanţelor.
El a adăugat că pe 18 mai se decide viitorul ţării şi a adresat un îndemn de ieşire la vot.
“În acelaşi timp, trebuie să fim cu toţii conştienţi de faptul că pe 18 mai decidem asupra viitorului ţării. Decidem asupra unei stabilităţi fiscal-bugetare sau alegem haosul, alegem incertitudinea, alegem lipsa de perspectivă? Pe 18 mai, toată societatea din România decide asupra viitorului nostru, viitorul nostru a tuturor. Haos sau predictibilitate?”, a transmis Tanczos Barna, care i-a îndemnat pe români să meargă la vot.
Situația actuală a plăților și jaloanelor
Până în prezent, 68 dintre cele 74 de jaloane și ținte au fost evaluate pozitiv în cadrul acestei cereri, care se ridică la 2 miliarde euro (fără prefinanțare) în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU.
A treia cerere de plată a României include etape-cheie în 37 de reforme și 17 investiții menite să genereze schimbări pozitive pentru cetățeni și întreprinderi, cu accent pe tranziția verde și cea digitală, transportul durabil, renovarea energetică, impozitarea și pensiile, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul și cultura, asistența medicală, reformele sociale, buna guvernanță, educația, precum și gestionarea deșeurilor de apă și a pădurilor.
Jalonul 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”), considerat neîndeplinit, se adaugă altor cinci jaloane din cea de-a treia cerere de plată a României, pe care Comisia le-a evaluat ca fiind nesatisfăcute în comunicarea sa din 15 octombrie 2024. Aceste repere includ investiții pentru modernizarea infrastructurii feroviare și dezvoltarea rețelei de transport subteran din București și Cluj-Napoca, precum și reforme pentru managementul bazat pe performanță în domeniul transporturilor, îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat și operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat.
Comisia a transmis evaluarea sa preliminară pozitivă a jaloanelor și a țintelor atinse Comitetului economic și financiar (CEF), care are la dispoziție patru săptămâni pentru a-și da avizul.
În același timp, Comisia a informat România cu privire la motivele pentru care consideră jalonul 215 nesatisfăcut. România are la dispoziție o lună pentru a-și prezenta observațiile Comisiei. După primirea avizului CEF și examinarea observațiilor României, Comisia va adopta o decizie de plată, declanșând plata către România. În cazul în care Comisia, după examinarea observațiilor României, își menține evaluarea potrivit căreia anumite jaloane nu sunt îndeplinite, o parte din plată va fi suspendată.
Cuantumul suspendat va fi stabilit prin aplicarea metodologiei Comisiei pentru suspendările plăților (prezentată în anexa II la comunicarea publicată la 21 februarie 2023), care se aplică tuturor statelor membre. Din acel moment, România va avea la dispoziție o perioadă de șase luni pentru a îndeplini obiectivele de etapă restante. La sfârșitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă aceste jaloane au fost atinse în mod satisfăcător. În caz afirmativ, aceasta va ridica suspendarea și va efectua plata sumei suspendate.
