Sursa: Dreamstime
România are parte de o creștere a digitalizării serviciilor publice pentru cetățeni de până la 62,7% în 2024, față de 52,2% în anul 2023, însă țara rămâne sub media UE de 82,3%. De asemenea, media digitalizării serviciilor publice pentru companii este de 55,1% în 2024, având un avans față de 50% în 2023, conform Digital Decade 2025 Country Report – Romania, realizat de Comisia Europeană.
Raportul menționează proiecte majore anunțate sau implementate deja de către instituțiile române, care ar trebui să transforme modul în care sunt livrate serviciile publice. Cu toate acestea, ele vor necesita un grad adecvat de dezvoltare și întreținere în timp, iar entitățile publice care derulează aceste proiecte ar trebui să primească resursele necesare, precum cele financiare, de management de proiect și specialiști TIC.
Eforturile de digitalizare a sectorului public din România sunt în curs, cu inițiative precum trecerea activității publice în cloud, asigurarea interoperabilității între bazele de date ale diferitelor autorități, implementarea schemei naționale de eID și înființarea unui nou punct unic de contact în prim-plan.
Proiecte de succes, precum ghiseul.ro, demonstrează potențialul transformării digitale, precum și dorința românilor de a utiliza tehnologia digitală pentru a-și simplifica interacțiunea cu administrația publică. În același timp, unele dintre sistemele construite anterior nu au fost actualizate și întreținute corespunzător. Un exemplu este în cazul asigurărilor de sănătate, care necesită acum revizuiri complete. Asigurarea succesului acestei digitalizări necesită o coordonare eficientă între instituții, susținută de un angajament politic suficient și de resurse alocate.
Digitalizarea României
Sănătate: România și-a îmbunătățit treptat performanța, dar nu toate tipurile de date sunt disponibile, iar mai puțin de 50% dintre furnizorii de servicii medicale sunt conectați și furnizează date. Se menționează o nouă strategie pentru digitalizarea sistemului de sănătate, o nouă platformă de asigurări de sănătate fiind așteptată să o înlocuiască pe cea actuală, în anul 2026.
Valorificarea transformării digitale pentru o ecologizare inteligentă: România înaintează lent într-o abordare integrată pentru a face infrastructura digitală mai ecologică și pentru a urmări reducerea emisiilor.
Foaia de parcurs strategică națională pentru Deceniul Digital: România nu a transmis o actualizare a foii sale de parcurs pentru Deceniul Digital. Foaia de parcurs propune obiective ambițioase, în special pentru utilizarea serviciilor digitale și numărul de specialiști TIC.
Foaia de parcurs este un document care arată monitorizarea pașilor necesari pentru atingerea obiectivelor naționale. Aceasta a fost adoptată oficial de Guvernul României în octombrie 2024. Foaia de parcurs cuprinde 98 de măsuri cu un buget de 3,6 miliarde de euro, din care o parte semnificativă provine din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Accentul principal este pus pe digitalizarea serviciilor publice și creșterea competențelor digitale.
România nu a indicat obiective pentru e-sănătate, tehnologie cuantică, noduri edge și semiconductori. Niciunul dintre obiectivele existente nu a fost revizuit.
Finanțare și proiecte pentru digitalizare: România alocă 22% din totalul Planului Național de Redresare și Reziliență pentru digitalizare, adică 5,8 miliarde de euro. În plus, în cadrul politicii de coeziune, 2,7 miliarde de euro, reprezentând 9% din totalul fondurilor de coeziune ale țării, sunt dedicate avansării transformării digitale a României.
Drepturi și principii digitale: România a fost relativ activă în implementarea Declarației Europene privind Drepturile și Principiile Digitale, cu 62 de inițiative în total și 2 noi inițiative lansate în 2024. România este cea mai activă în domeniul punerii oamenilor în centrul transformării digitale.
S-a identificat o activitate mai redusă în ceea ce privește un mediu digital echitabil și durabilitatea. Măsurile din domeniul punerii oamenilor în centrul transformării digitale par a avea cel mai mare impact pe teren, în contrast cu cele care vizează libertatea de alegere.
Recomandările Comisiei Europene pentru digitalizarea României
- Servicii publice digitale: Să se continue alocarea resurselor necesare pentru digitalizarea serviciilor publice, inclusiv după faza inițială de implementare.
- Competențe digitale de bază: Să se continue integrarea competențelor digitale de bază ca element central al procesului educațional, atât pentru profesori, cât și pentru elevi. Să se acorde prioritate perfecționării, în special a angajaților din sectorul privat și a populației în vârstă.
- e-Sănătate: Să se continue extinderea surselor de date disponibile online. Să se adopte și să se implementeze noua strategie privind digitalizarea sistemului de sănătate, ținând cont de nevoile utilizatorilor și de ușurința în utilizare.
- Tranziția digitală-verde: Să se elaboreze o strategie pentru alinierea digitalizării cu obiectivele de mediu.
- Unicorni: Pornind de la programele existente, România ar trebui să identifice modalități de a sprijini extinderea companiilor și de a diversifica oportunitățile de finanțare pentru companiile inovatoare.
- Specialiști TIC și competențe avansate: Să se crească nivelul competențelor digitale în rândul IMM-urilor (firme mici și mijlocii) prin simplificarea măsurilor de sprijin și implicarea părților interesate pentru a identifica nevoile pieței.
De menționat este că România are un număr foarte mare de oameni absolvenți în domeniul TIC, însă nu reușește să îi păstreze în țară. Numărul de specialiști în TIC pare să stagneze. Comisia Europeană recomandă identificarea unor soluții prin care România ar putea să păstreze și să atragă specialiști TIC în țară.
