Trei măsuri pentru piața muncii pe care le poate lua Guvernul Bolojan, cu costuri mici, dar cu impact mare

Unul dintre cei 3 pilonii fundamentali ai programului de guvernare, alături de ordine în finanțele publice și bună guvernare, este „respectul pentru cetățeni, exprimat prin echitate, anularea beneficiilor exagerate, servicii publice de calitate și politici sociale oneste, care susțin munca, nu dependența”.

Ce pot să însemne aceste politici sociale oneste, care susțin munca nu dependența? Iată câteva propuneri:

1. Stimularea femeilor pentru a deveni active în piața muncii

România declara în 1 ianuarie 2024 potrivit datelor INSSE 1.310.000 femei cu statut de casnice, 99.200 femei având statutul de lucrători familiali neremunerați, aproximativ 200.000 de femei cu statut de șomer. Un total de 1,6 milioane de femei în România, aflate în situația de dependență, femei în intervalul de vârsta 15-64 de ani, reprezentând un procent de 16% din 9,5 milioane de oameni potențiali activi în piața muncii. Ele necesită programe dedicate în acțiunile noului guvern.

Analize Economedia

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

O femeie care nu muncește este într-o relație de dependență față de cineva, iar relațiile de dependență dau spațiu abuzurilor. În România potrivit datelor Centrului FILIA, obținute de la Poliția Română, în 2024 au fost peste 130.000 de intervenții ale poliției în cazuri de violență domestică. La acestea se adaugă și cazurile neraportate din diferite motive.

Acestea sunt abuzurile care se văd, dar mai avem multe abuzuri emoționale, care nu se văd, dar impactează la fel de puternic o femeie. Iar imaginea abuzurilor în familie la care asistă copiii nu fac altceva decât să îi traumatizeze în fiecare zi. Construim România de mâine, ca atare trebuie să luăm măsuri azi!

Avem și acele femei care își doresc să se dedice familiei și creșterii copiilor, iar noi trebuie să le respectăm această dorință, fiind conștiente că, odată cu maturizarea copiilor, viața lor trebuie să fie plină cu alte acțiuni care să le ofere sens și încredere.

Ce înseamnă o femeie care muncește?

La nivel de societate, femeile care muncesc impactează cel mai mult ajustarea inegalității de gen. Studiul Harvard Business School – McGinn&Castro&Lingo (2018) evidențiază cum ele devin modele în familiile lor. Fetele crescute de mame care muncesc, atunci când devin mature, câștigă mai mulți bani, își asumă roluri manageriale și fac acțiuni concrete pentru a-și dezvolta o carieră. Băieții crescuți de mame care muncesc, având un astfel de model în familie, sunt susținători ai egalității de gen și își asumă natural roluri în activitățile din casă ale familiei, fără să afecteze evoluția în carieră.

Munca din interiorul familiei, inclusiv grija față de membrii familiei extinse, beneficiază de două surse – femeia și bărbatul. Grija față de părinți/ bunici este mult mai natural preluată și de bărbați, gradul de însingurare a acestor seniori fiind mult mai mic, integrarea lor în activitățile familiei fiind un mare avantaj pentru ei, acoperind nevoia utilității pentru societate.

Un lucru bun, programul noului guvern specifică această integrare a bunicilor cu rol activ prin posibilitate legală pentru bunici angajați de a beneficia de concediu în locul părinților. Măsura vizează și valorizarea rolului activ al bunicilor în viața copilului și în echilibrul familial.

Programul Guvernului Bolojan propune stimulente pentru:

• Angajarea părinților cu ≥3 copii – subvenție 2.250 lei/lună/angajator timp de 12 luni.
• Mame active pe piața muncii – prime 1.000 lei/lună pentru femei cu ≥3 copii angajate sau cu activitate independentă (12 luni).
• Revenirea părinților în muncă part-time cu păstrarea indemnizației 50% – contract maxim 4 h/zi cu jumătate din indemnizație.

Măsuri foarte bune pentru reinserția în piața muncii. Să nu uităm, că avem nevoie și de munca mamelor/taților cu un copil sau doi, prin existența contractelor part-time, fără supraimpozitarea existentă în prezent, care a închis 1 milion de contracte de muncă cu timp parțial de muncă. Acest tip de contract poate să vină la pachet cu prezența copiilor în educația timpurie (0-6 ani) – creșă/grădiniță, acoperind și elementul educației celor mici.

Flexibilizarea relațiilor de muncă, existența opțiunilor de tip creșă/grădiniță, alături de implicarea activă a tatălui în creșterea copiilor și existența unor norme sociale favorabile pentru statutul de mamă care muncește, sunt elemente identificate de studiul din 2022 al macroeconomistului german Matthias Doepke (&colab), ca măsuri care contribuie la creșterea natalității.

O analiză detaliată a fenomenului natalității și alegerile femeilor, o găsiți în articolul Piața muncii fără femei, viața noastră fără copii?.

2. Segmentul tinerilor în intervalul 15-30 de ani

Un alt segment care necesită atenție maximă este cel al tinerilor în intervalul 15-24 de ani, unde șomajul a ajuns la aproape 25% în 2025, trimestrul I. Avem nevoie de programe de ucenicie, încurajarea angajării în primul loc de muncă (aspect prins în programul de guvernare), programe de mentorat care accelerează dezvoltarea profesională în segmentul 25-30 de ani, asigurând transferul de cunoștințe între generații și dobândirea competențelor relevante pentru piața muncii.

Tinerii sunt segmentul cel mai vulnerabil mai ales în contextul implementării inteligenței artificiale în companii, o serie de procese de nivel junior sunt preluate de acești agenți AI. Competențele devin cu atât mai importante, sunt elementul de diferențiere, iar formatorii din sistemul educațional devin factorii acceleratori pentru angajabilitatea acestor tineri.

Trasabilitatea menționată în programul de guvernare, care să facă legătura între instituția de învățământ urmată, specializarea acesteia și inserția în piața muncii, locul de muncă obținut, reprezintă și un indicator al valorii educaționale a instituției respective ca formator activ dar și al folosirii optime a finanțărilor în sistemul educațional. Reprezintă un criteriu calitativ, care poate să fie ușor urmărit prin introducerea în noul REGES – registrul de evidență a angajaților a acestor informații, odată cu contractul de muncă.

Am mai avut astfel de tentative, în ultimii ani, dar primii care s-au opus acestui demers au fost cei care conduc instituțiile de învățământ superior. Transparentizarea înseamnă o oglindă a rezultatului actului educațional, iar dacă imaginea nu corespunde cu obiectivele asumate, sunt necesare decizii și acțiuni clare. Nu toată lumea își dorește o astfel de schimbare. Vorba lui Caragiale „să se revizuiască, dar să nu se schimbe nimic”. Încă avem instituții care trăiesc să se deservească pe ele însele, nu își pun problema că furnizează un serviciu cetățenilor și societății.

3. Formarea competențelor, calificare și recalificare

Într-o piață a muncii atât de dinamică, în care tinerii din generația Z își vor schimba de 5 ori profesia de-a lungul vieții, formarea competențelor trebuie să țină cont de această viteză. Măsuri posibile:

1. Implementarea micro certificărilor, forme de instruire mai scurte, care să le permită formarea competențelor necesare, în termen de 6-12 luni, ar fi un instrument la îndemână. Formăm astfel de la operatori pe mașini cu comandă numerică la specialiști în marketing, experți BIG Data sau în Securitate cibernetică.
2. Actualizarea standardelor ocupaționale – Revizuirea și dezvoltarea de standarde profesionale moderne. Program finanțat din fonduri europene – specificat în programul de guvernare, este o etapă importantă. Următorul pas este democratizarea programelor de formare a competențelor – calificare și recalificare, pentru a permite creșterea vitezei de formare active și adaptare a forței de muncă la cerințele pieței.
   Standardul ocupațional: 1. definește ce trebuie să știe și ce să poată face o persoană, pentru a fi competentă într-o anumită ocupație; 2. servește drept bază pentru dezvoltarea programelor de formare profesională, evaluarea competențelor și recunoașterea calificărilor; 3. stabilește standarde clare de performanță, contribuind la calitatea muncii.
   Democratizarea formatorilor în conformitate cu aceste standarde înseamnă activarea școlilor profesionale și duale, a universităților dar și a angajatorilor/companiilor ca formatori activi în piață, pe lângă formatorii existenți. Definind clar standardele, având centre de evaluare a competențelor care prin evaluarea realizată să certifice nivelul competențelor obținut în programul de formare, Guvernul prin instituția desemnată poate controla ce se formează, la ce nivel se formează și calitatea formării, dând frâu liber formatorilor potențiali să se organizeze și să devină activi în această piață în funcție de niște reguli stabilite.
   Această formare profesională să se adreseze tuturor segmentelor din piață: tineri în căutare activă, angajați dornici de recalificare și reorientare profesională, cele 1,6 milioane de femei cu statut de casnice/ șomere, dar și pensionari care își doresc să rămână activi, suplimentându-și astfel veniturile. Să „alimentăm” astfel, piața muncii cu oameni pregătiți cu competențe, în viteza și direcția cererii.
3. Programe pentru menținerea seniorilor în activitate. Segmentul de vârstă în care putem să vedem oamenii activi ca potențial de muncă dar și de învățare, calificare și recalificare, ar trebui să fie 15-74 de ani. Chiar dacă vârsta de pensionare este de 65 de ani și peste, datele Eurostat ne arată că avem țări în Europa unde peste 55% dintre cei cu drept de pensionare optează să lucreze mai departe din diferite motive: suplimentarea venitului, integrare socială sau din nevoia de sens.
   În România doar 4% dintre persoanele cu drept de pensionare aleg să mai lucreze dupa vârsta pensionării.
   Obstacolele legislative sunt și ele un factor de descurajare, dar care pot să fie rezolvate de Guvernul Bolojan. Integrarea persoanelor vârstnice pe piața muncii și încurajarea duratei de viață active reprezintă o provocare legislativă de actualitate, în contextul unui cadru normativ ambiguu și fragmentat. În timp ce Codul muncii permite, prin art. 56 alin. (4), continuarea activității pentru o perioadă de maximum 3 ani peste vârsta standard de pensionare, cu aprobarea angajatorului, Legea nr. 360/2023 instituie posibilitatea alegerii între pensionare și menținerea în activitate până la 70 de ani, cu acord anual. Aceste prevederi divergente generează confuzie juridică, creează inegalități de tratament și blochează accesul efectiv al seniorilor la piața muncii. Scopul este transformarea seniorilor într-o resursă valoroasă, activ implicată în economie, și nu într-o categorie pasivă, neglijată de cadrul legislativ (sursa: avocat Laura Novac, membru TF Piața Muncii RBL).
   Definirea clară a cadrului legislativ dedicat seniorilor, inclusiv contractele cu fracțiune de normă, sunt elemente de încurajare importante. Țările nordice, cu un procent de 55% pensionari activi în piața muncii, lucrează în medie între 20 și 26 de ore pe săptămână.

Acestea sunt câteva propuneri pe care Guvernul Bolojan le poate insera cu costuri mici, dar cu impact mare, pentru creșterea competitivității României. Un element în atragerea investitorilor îl reprezintă nivelul de competențe existent și disponibilitatea forței de muncă.

Despre transformările în piața muncii, găsiți informații și în raportul Piața Muncii în transformare. Cum gestionăm local provocările globale? realizat de TaskForce-ului Piața Muncii a RBL, sumarizat de Economedia, aici.

Ph.D Claudia Indreica este psiholog și CEO al PSIHOSELECT, cu peste 25 de ani de experiență în servicii de recrutare și headhunting, pentru roluri de top și middle management. Este specializată în profilarea psihologică pentru a evalua competențele candidaților și compatibilitatea organizațională pentru companiile client. Claudia construiește programe personalizate pentru organizații și realizează studii despre piața muncii pentru investitori sau proiecte de dezvoltare, în diverse industrii.

În calitate de membru activ al Romanian Business Leaders, Claudia conduce Task Force-ului Piața Muncii, în scopul creșterii competitivității forței de muncă din România, cu acțiuni în zona reglementărilor legislative și a programelor naționale. De asemenea, este membru al Board-ului DWNT, organizație care reprezintă la nivel regional, companiile germane și afiliate din România.

Claudia crede în educația realizată cu ajutorul experților, ca atare, scrie articole despre piața muncii în contextul mediului de business european și contribuie la organizarea unor evenimente de anvergură, care aduc în același spațiu mediul de business, ONG-uri, instituții publice, mediul politic și societatea civilă.