Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Condițiile de desfășurare a activității au rămas, în general, o provocare pentru producătorii români, scăderea vânzărilor fiind motivul principal pentru care firmele au decis să diminueze atât numărul de angajați, cât și achizițiile, arată Raportul privind indicele BCR PMI pentru industria prelucrătoare din România. În ciuda unor scăderi mai accentuate ale producției și numărului de comenzi noi, rata de deteriorare a sectorului a fost cea mai mică din ultimul an, ocuparea forței de muncă și stocurile de achiziții reducându-se într-un ritm mai blând.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
În ceea ce privește prețurile, cererea redusă de factori de producție a contribuit la atenuarea presiunilor asupra costurilor, care au fost cele mai slabe din ultimele 19 luni. Prețurile de producție au crescut, de asemenea, cu o rată mai scăzută decât în luna mai. În cele din urmă, încrederea în viitor s-a îmbunătățit ușor, dar a fost în continuare modestă, având în vedere istoricul sondajului.
Indicele PMI pentru industria prelucrătoare din România, prezentat de BCR, este un indicator compozit al performanței industriei prelucrătoare, alcătuit dintr-o singură cifră și derivat din indicatorii privind comenzile noi, producția, ocuparea forței de muncă, termenele de livrare ale furnizorilor și stocurile de achiziții.
Cu 48,7 puncte în iunie, PMI a rămas în zona de contracție pentru a douăsprezecea lună consecutiv (în creștere față de 48,5 puncte în mai). Scăderile mai accentuate ale celor două componente mai mari ale indicelui principal, producția și comenzile noi, nu au reușit să anuleze influențele direcționale pozitive din rest.
“Condițiile de vânzare reduse au rămas esențiale pentru deteriorarea susținută a situației sectorului românesc de producție a bunurilor. Numărul comenzilor noi a scăzut puternic și cu cea mai rapidă rată înregistrată din martie. Un factor determinant au fost vânzările la export, care s-au diminuat și mai mult ca urmare a creșterii ezitării din partea clienților internaționali.
Ultimele date au arătat că tendința de scădere a producției în industria prelucrătoare din România s-a extins la puțin peste un an, rata de scădere fiind mai rapidă decât în luna mai. Reducerea susținută a comenzilor noi a determinat firmele să-și adapteze corespunzător nivelul producției, conform declarațiilor respondenților.
Într-adevăr, cerințele de producție au fost mai mici, iar firmele au refuzat să facă noi achiziții în iunie. Astfel, au putut să mai înlăture din presiunea asupra costurilor, atât costurile de intrare, cât și prețurile de producție crescând într-un ritm mai blând față de luna precedentă. Inflația a fost cea mai slabă din ultimul puțin peste un an și jumătate, după ce a scăzut pentru a patra lună consecutiv.”
Potrivit raportului, “companiile care au raportat costuri mai mari au atribuit acest lucru unei evoluții nefavorabile a cursului de schimb, prețurilor mai mari ale materiilor prime, instabilității economice și costurilor majorate cu combustibilul. Stocurile de achiziții au fost reduse din nou în iunie, respondenții invocând cerințe de producție în general mai mici și o preferință de a elibera fluxul de numerar. Cu toate acestea, rata de contracție a fost doar marginală și cea mai blândă din ultimele patru luni. Cazurile de probleme cu transportul și cu lipsa stocurilor au însemnat că furnizorii din industria prelucrătoare românească nu au reușit să furnizeze comenzile în timp util. Deteriorarea performanței furnizorilor a fost cea mai pronunțată în 2025 până în prezent. În luna iunie au existat din nou semne de exces de capacitate, lucrările restante fiind epuizate. Activitatea a scăzut în unsprezece din ultimele 12 luni. Numărul mai mic de comenzi, precum și eforturile de îmbunătățire a productivității au condus la cea mai recentă împuținare a lucrărilor nefinalizate, conform respondenților. În același timp, în iunie s-a înregistrat o nouă rundă de pierderi de locuri de muncă în sectorul producției de bunuri din România. Deși au existat rapoarte privind disponibilizările, o serie de firme au legat scăderea numărului de angajați de plecările voluntare. Rata de reducere a forței de muncă a fost doar marginală și cea mai puțin marcată în actuala secvență de declin de 13 luni.”
Privind în perspectivă, datele lunii iunie au arătat o ușoară revizuire ascendentă a așteptărilor de dezvoltare ale firmelor, aproape jumătate (49%) prognozând o creștere a producției în următoarele 12 luni. Investițiile în echipamente noi și cheltuielile pentru strategii de marketing și promovare au susținut un sentiment pozitiv. O parte dintre respondenți s-au bazat pentru creștere și pe îmbunătățirea condițiilor economice și politice.
Cu toate acestea, firmele au fost mai puțin optimiste decât media ultimilor doi ani (69,3). al treilea an consecutiv de contracție. Investiții semnificative în securitatea UE, împreună cu stimulente fiscale ample aprobate în Germania pentru infrastructură și cheltuieli de apărare, sunt susceptibile să stimuleze producția industrială europeană. Incertitudinea rămâne ridicată, mai ales în contextul tarifelor SUA. România este expusă mai ales indirect la tarifele americane prin lanțurile de aprovizionare ale industriei auto germane.
Ciprian Dascălu, economist-șef în cadrul BCR, a declarat: “Luna iunie a adus a treia lună consecutivă de îmbunătățire pentru indicele BCR PMI privind industria prelucrătoare din România, cu o valoare înregistrată de 48,7 față de 48,5 în luna anterioară, atingând un maxim al ultimului an. Cererea scăzută a fost o problemă pentru sectorul manufacturier românesc în ultimele luni și, având în vedere că nu pare să existe o îmbunătățire reală și susținută pe acest palier, nu ar trebui să ne facem încă speranțe pentru o redresare semnificativă a sectorului în acest an, chiar și cu o tendință promițătoare. Cererea externă rămâne foarte importantă. Datele semnal pentru indicele HCOB privind industria prelucrătoare din Germania arată că acesta a crescut ușor în iunie la 49,0, atingând un maxim al ultimelor 34 de luni, iar indicele de producție a atins un maxim al ultimelor 39 de luni, la 52,6. Indicele PMI pentru sectorul manufacturier din Zona Euro a fost de 49,4, neschimbat față de mai. În trimestrul al doilea al anului 2025, Indicele PMI mediu pentru sectorul manufacturier românesc se situează la 48,5. Aceasta reprezintă o îmbunătățire față de valoarea de 47,1 înregistrată în trimestrul precedent. Industria a avut o contribuție de -0,5 puncte procentuale la creșterea anuală a PIB de +0,3% în primul trimestru al acestui an. Acest lucru a fost în concordanță cu semnalele PMI. Așteptările pentru trimestrul al doilea sunt pentru o altă contribuție negativă din partea industriei, bazate pe valorile PMI, dar o ușoară îmbunătățire ar putea apărea în termeni trimestriali. Producția manufacturieră a avut un început de an nesatisfăcător, iar șansele de a încheia anul cu o creștere pozitivă sunt destul de mici. A doua jumătate a anului trebuie să fie foarte puternică pentru a evita al treilea an consecutiv de contracție. Investiții semnificative în securitatea UE, împreună cu stimulente fiscale ample aprobate în Germania pentru infrastructură și cheltuieli de apărare, sunt susceptibile să stimuleze producția industrială europeană. Incertitudinea rămâne ridicată, mai ales în contextul tarifelor SUA.
România este expusă mai ales indirect la tarifele americane prin lanțurile de aprovizionare ale industriei auto germane. În luna iunie, indicele producției din industria prelucrătoare a scăzut ușor și a continuat să semnaleze o contracție față de luna precedentă. Au fost raportate condiții economice dificile, iar cererea rămâne o problemă. Comenzile noi au scăzut, de asemenea, ușor în iunie, extinzând seria contracțiilor la un an. Bugetele restrânse ale clienților și ezitarea de a face achiziții au fost citate ca factori cheie care stau la baza declinului susținut. Comenzile noi la export au scăzut și ele în această lună, nivelul ridicat de incertitudine fiind una dintre principalele preocupări ale clienților din străinătate. Așteptările privind activitatea viitoare s-au îmbunătățit în rândul firmelor manufacturiere românești în iunie, arătând că, în ciuda neajunsurilor, moralul rămâne ridicat. Se așteaptă ca eforturi mai mari de marketing și promovare, creșterea prezenței online și investițiile planificate în echipamente suplimentare să sprijine creșterea. Companiile speră, de asemenea, la o îmbunătățire a mediului economic și politic. Prețurile factorilor de producție au continuat să crească în iunie, deși rata inflației a încetinit pentru a patra lună consecutiv. O evoluție nefavorabilă a cursului de schimb euro/leu a fost un factor cheie al creșterii costurilor materiilor prime. Participanții la sondaj au citat, de asemenea, preocupări legate de instabilitatea economică și costuri mai mari ale combustibilului. O parte din creșterea prețurilor de intrare a fost transferată către consumatori, dar ritmul de avans al prețurilor la poarta fabricii încetinește și el.”
