Mai multe țări ale UE fac presiuni pentru a utiliza un viitor acord strategic al UE privind Mediterana, pentru a elimina barierele comerciale cu unele state din Africa de Nord și Orientul Mijlociu și a le alinia “în conformitate cu regulile pieței unice a UE”, potrivit unui document al Comisiei Europene, scrie Euronews, potrivit Rador Radio România.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Propunerea este prezentată într-un rezumat pregătit de Comisia Europeană înainte de aprilie 2025, consultat de “Euronews”, care conține contribuții din partea statelor membre ale UE, ale țărilor partenere și ale părților interesate cu privire la următorul Pact pentru Mediterană.
Diversificarea schimburilor comerciale din Rusia și din China a fost subliniată de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, încă de la începutul celui de-al doilea mandat al său.
Pactul pentru Mediterană, care urmează să fie prezentat de Executivul UE la jumătatea lunii octombrie, își propune să combine acordurile bilaterale existente și noi dintre UE și unele țări mediteraneene în diverse sectoare. Pactul include Algeria, Egiptul, Israelul, Iordania, Libanul, Libia, Marocul, Palestina, Tunisia și Siria.
“Consultările vor urmări, de asemenea, integrarea perspectivelor țărilor vecine, în special a țărilor din Golf și a Turciei, recunoscând interesele strategice semnificative, contribuțiile și influența lor în regiune”, se arată în document.
Prin această inițiativă, Comisia Europeană urmărește să consolideze integrarea în regiunea mediteraneană, în special în lumina instabilității comerciale cu aliați tradiționali, precum Statele Unite. “Multe [state membre ale UE] propun modernizarea acordurilor existente și eliminarea barierelor comerciale, solicitând alinierea la regulile pieței unice și sprijinind convergența în domenii precum digitalul, energia, mediul și standardele de muncă”, se arată în document.
Cu toate acestea, nu este prima dată când Bruxelles-ul încearcă să inițieze integrarea comercială între țările mediteraneene. În 1995, în timpul așa-numitei “Declarații de la Barcelona”, partenerii au convenit să creeze o zonă euro-mediteraneană de liber schimb (EMFTA), care nu s-a materializat niciodată.
UE are deja un acord comercial preferențial cu țările din Marea Mediterană, subliniat în Regula de Origine Preferențială Pan-Euro-Mediteraneană, cunoscută sub numele de Convenția PEM, un acord comercial multilateral care armonizează regulile de origine. Convenția cuprinde țările UE, membrii AELS, Balcanii de Vest, partenerii mediteraneeni, Georgia, Ucraina și Republica Moldova.
Însă documentul referitor la Pactului Mediteranean, consultat de “Euronews”, indică faptul că statele membre ale UE încearcă să își extindă legăturile cu regiunea.
“Unele [state membre ale UE] subliniază importanța comerțului incluziv, a tarifelor mai mici și a accesului practic la piață prin instrumente precum Global Gateway și [Convenția PEM]. Unii susțin necesitatea modernizării [Convenției PEM] pentru a reflecta acordurile comerciale actuale ale UE și a identifica comerțul ca fiind domeniul cu cel mai mare potențial pentru acțiuni comune și coordonate”, se arată în document.
Conform documentului, partenerii au puncte comune în ceea ce privește aspectele comerciale, dar își doresc și “alinierea normativă, accesul la piață și sprijin pentru producătorii locali”. “A fost exprimată susținerea pentru armonizarea reglementărilor pentru a atrage investiții și a construi lanțuri valorice comune în sectoarele digital, transporturi și energie curată”, se arată în document, făcând referire la contribuțiile țărilor mediteraneene. “De asemenea, se propun lanțuri valorice agroindustriale transfrontaliere, modernizarea vamală, scheme de etichetare ecologică la export și adoptarea regulilor de origine PEM revizuite”. De asemenea, se pune accent pe simplificarea procedurilor comerciale, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), a afacerilor ecologice și reducerea barierelor netarifare prin dialoguri structurate”, adaugă documentul.
Alinierea cu guvernanța digitală și sistemul vamal al UE, precum și simplificarea procedurilor la frontieră, sunt alte domenii de interes pentru țările partenere.
“Propunerile includ legi și instrumente de e-guvernare inspirate de [Regulamentul general privind protecția datelor] și schimburi pentru a sprijini convergența”, se arată în document. “Un grup de țări partenere acordă prioritate convergenței în ceea ce privește energia curată și standardele de mediu”, mai adaugă documentul.