Va fi inteligența artificială o cauză a eșecului tranziției energetice sau un catalizator care o va face posibilă? Răspunsul la întrebarea de mai sus este complex și, într-un fel, le cuprinde pe ambele, scrie EnergyPress.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Potrivit OilPrice, „explozia” inteligenței artificiale a pus deja în pericol serios angajamentele sectorului tehnologic de a atinge neutralitatea carbonului. Anul trecut, Google a anunțat că emisiile sale de CO2 au crescut cu 48% în ultimii cinci ani, în ciuda angajamentului său de a atinge zero emisii nete până în 2030. „Pe măsură ce integrăm în continuare inteligența artificială în produsele noastre, reducerea emisiilor s-ar putea dovedi dificilă”, a recunoscut gigantul tehnologic.
Se așteaptă ca aceste emisii în creștere să aibă impacturi de amploare asupra unor comunități, rețele și națiuni întregi. Deja, creșterea rapidă a inteligenței artificiale a declanșat o creștere a numărului de noi centrale electrice pe gaz, ridicând îngrijorări serioase cu privire la securitatea energetică în multe țări, unde creșterea centrelor de date depășește capacitatea.
În plus, așa cum s-a menționat, planificarea nevoilor energetice ale inteligenței artificiale este o sarcină extrem de dificilă, deoarece sectorul trece prin schimbări rapide în ceea ce privește dezvoltarea și evoluțiile tehnologice. În plus, companiile nu sunt obligate să își dezvăluie consumul de energie sau impactul asupra mediului, ceea ce duce la faptul că majoritatea nu fac acest lucru.
Pe de altă parte, unii experți consideră că temerile legate de consumul excesiv de energie din cauza aplicațiilor de inteligență artificială sunt exagerate. Acest lucru se datorează faptului că, pe măsură ce inteligența artificială devine mai avansată și mai răspândită, se așteaptă ca aceasta să ofere o eficiență mai mare prin automatizare. Per total, acest lucru ar putea depăși semnificativ consumul de energie al modelelor de inteligență artificială în sine.
În același timp, poate aduce o contribuție decisivă la îmbunătățirea unora dintre cele mai ineficiente sisteme din industrie, cum ar fi lanțurile valorice ale materiilor prime și biotehnologia.
Așa cum a subliniat Departamentul Energiei al SUA, inteligența artificială ar putea fi un element critic al rețelelor inteligente, care sunt capabile să gestioneze ponderi tot mai mari ale unor forme variabile de energie, cum ar fi cea eoliană și cea solară.
În prezent, se poate argumenta că inteligența artificială este utilizată „naiv”, consumatorii plătind prețul facturilor lor. Cu toate acestea, potrivit analiștilor, pe termen lung, beneficiile în ceea ce privește îmbunătățirea performanței vor fi probabil mai mari.
De fapt, așa cum notează Financial Times, „reducerea emisiilor de CO2 astăzi valorează mai mult decât reducerea lor mâine”, însă, având în vedere „cifrele puse în joc, dacă inteligența artificială ar contribui chiar și cu o mică economie la consumul total de energie electrică, ar fi un rezultat pozitiv pentru tranziția energetică”.