Vor funcționa sancțiunile lui Trump împotriva Rusiei lui Putin? Care este adevărata miză (și de ce poate profita China)

Nu este prima dată când administrația americană îi vizează cu sancțiuni pe producătorii ruși de petrol. Înainte ca Donald Trump să adopte în ultimele ore măsurile împotriva Lukoil și Rosneft, predecesorul său, Joe Biden, vizase în mod similar companiile rusești Gazprom Neft și Surgutneftegas, scrie Il Corriere della Sera, conform Rador Radio România.

În ce constau sancțiunile: rolul dolarului

La fel ca în cazul lui Trump, sancțiunile lui Biden se bazează pe un principiu foarte simplu și (în teorie) puternic: companiile implicate nu mai pot folosi dolarul pentru a factura livrările lor. Și, din moment ce dolarul american este moneda de decontare pentru toate tranzacțiile internaționale cu țiței, această interdicție ar trebui să reducă semnificativ veniturile marilor companii petroliere rusești.

Precedentul negativ și miza reală

Poate funcționa? Experiența Gazprom Neft (controlată de guvernul de la Moscova prin Gazprom) și Surgutneftegas ar putea sugera contrariul. Veniturile din export ale acestor companii nu au scăzut semnificativ de când Trezoreria SUA a impus sancțiunile, în luna în ianuarie. Cu toate acestea, motivele falimentului parțial al primelor două companii petroliere sugerează că acum, ceva s-ar putea schimba. Trump nu era interesat să aplice sancțiunile impuse de predecesorul său și desființase în mare parte personalul Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), organismul Trezoreriei care gestionează sancțiunile. Acum, însă, acești doi factori s-ar putea schimba, deoarece în joc este chiar credibilitatea lui Trump.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Ponderea Chinei

Se pare că aceste măsuri vor eroda ușor, dar nu vor distruge complet, veniturile din petrol ale guvernului rus.
Principalul cumpărător de petrol rusesc rămâne China, care numai în septembrie a achiziționat peste 50% din totalul exporturilor din această sursă, pentru o cifră de afaceri de aproximativ 3,3 miliarde de dolari (conform think tank-ului CREA, cu sediul la Helsinki).

Acum, Beijingul ar putea profita de schimbarea de poziție a lui Trump pentru a obliga Moscova să factureze petrolul brut în yuani și renminbi, căutând să extindă astfel rolul internațional al monedei sale. Însă deocamdată nu există semne care să arate că guvernul chinez intenționează să limiteze agresivitatea lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei.

Beijingul are trei motive puternice pentru continuarea războiului din Europa: poate achiziționa materii prime din Rusia la prețuri relativ mici, datorită puterii sale de negociere în calitate de cel mai mare cumpărător; constată că Statele Unite acordă mai puțină atenție teatrului indo-pacific și Taiwanului, zone cheie de interes chinez; și obține din ce în ce mai multe informații din Rusia privind inovațiile în materie de drone (inclusiv cele din Ucraina) și despre integrarea dronelor și a inteligenței artificiale (datorită bazei de date a Rusiei, acum disponibilă, cu milioane de videoclipuri de luptă). În special acest ultim aspect permite Chinei să avanseze şi să utilizeze dronele și în economia civilă.

Din aceste motive, momentan, liderul Beijingului, Xi Jinping, nu dă semne că va reduce achizițiile de țiței din Rusia până la punctul de a forța Moscova să oprească războiul.

India lui Modi nu va opri importurile

În ceea ce privește India, al doilea cel mai mare importator de țiței rusesc, reprezentând aproximativ 35% din achiziții (pentru 2,6 miliarde de dolari în septembrie), este foarte probabil că va încetini importurile. Însă nu le va opri. Guvernul lui Narendra Modi are probabil o influență directă asupra a aproximativ o treime din importurile de țiței rusesc. Chiar și grupul privat Reliance, deținut de Mukesh Ambani, cel mai bogat om din India, a anunțat că va înceta aprovizionarea de la Rosneft. Însă țițeiul rusesc ar putea continua să sosească din alte surse.

Lukoil și operațiunile sale din Olanda, Belgia, România și Bulgaria

Rămâne de văzut cât timp vor putea continua operațiunile internaționale ale Lukoil, care sunt în întregime private. Oricât de incredibil ar părea după aproape patru ani de război, Lukoil a continuat să își opereze rafinăriile din Uniunea Europeană (în Olanda, România și Bulgaria) și rețelele sale de distribuție (în Belgia, Olanda și în alte părți) fără restricții. Lukoil însăși este un partener activ în proiecte de explorare și producție din Rusia și Orientul Mijlociu, alături de unii dintre marii giganți petrolieri occidentali: BP și Exxon în cadrul proiectului de gaze Shakalin (Rusia), Eni în Kazahstan în cadrul proiectului Kashagan, iar cealaltă companie americană majoră, Chevron, în altă parte. Lukoil, de exemplu, continuă să fie activă în Irak.

Care va fi impactul noilor sancțiuni, rămâne de văzut. Impresia este că acestea nu vor bloca veniturile care provin din vânzarea petrolului rusesc. Dar le-ar putea reduce și mai mult. Deja în septembrie, veniturile Moscovei din hidrocarburi au fost cu 26% mai mici față cele din anul precedent, din cauza scăderii prețurilor (conform CREA, cu sediul la Helsinki).