Sursa: Dreamstime
Rata de creştere cu 15% a costurilor medicale estimată în România, pentru 2026, plasează ţara noastră peste media europeană de 8,2%, menţinând ritmul accelerat observat şi în alte state din Europa Centrală şi de Est, potrivit celui mai recent raport global realizat de un broker de asigurări, citat de Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
“România urmează tendinţa regională de creştere a costurilor medicale. Rata de 15% estimată pentru 2026 reprezintă creşterea anuală anticipată a costurilor medicale acoperite de companii şi asiguratori privaţi, comparativ cu anul precedent (2025)”, precizează autorii studiului Aon Medical Trend 2026.
Analiza vizează exclusiv piaţa medicală privată, însă tendinţa este influenţată şi de contextul general al sistemului de sănătate din România.
“Această evoluţie plasează ţara noastră peste media europeană de 8,2% şi printre economiile cel mai afectate din regiune, menţinând ritmul accelerat observat şi în alte state din Europa Centrală şi de Est. În clasamentul Uniunii Europene, România ocupă locul al treilea, după Letonia şi Estonia, ambele cu 20%. La nivelul întregului continent european, ţara noastră se situează pe locul al cincilea, după Turcia (45%), Ucraina (24%), Letonia (20%) şi Estonia (20%). Excluzând însă ţările aflate în contexte de hiperinflaţie, precum Turcia şi Ucraina, România urcă pe podiumul european, alături de Letonia şi Estonia”, se menţionează în document.
În regiunea Europei Centrale şi de Est, România are una dintre cele mai ridicate valori, la egalitate cu Serbia (15%) şi peste Polonia şi Ungaria (10%). În Europa de Sud-Est, doar Bulgaria depăşeşte România, cu o rată estimată de 21%, ceea ce confirmă tendinţa de creştere accentuată a costurilor medicale în zona Balcanilor, se mai arată în comunicat.
“România se menţine în topul ţărilor cu inflaţie medicală ridicată din câteva motive relativ directe: costurile administrative din sistemul public, deficitul de personal medical şi presiunea constantă asupra infrastructurii. Lipsa investiţiilor în sistemul public generează costuri suplimentare de întreţinere şi modernizare, în timp ce sectorul privat, mai competitiv, funcţionează la un preţ pe măsură. În plus, creşterea preţurilor la materiale sanitare şi medicamente are un efect direct asupra inflaţiei medicale. Chiar dacă se observă o tendinţă de scădere, aceasta va fi limitată atâta timp cât inflaţia generală se menţine peste nivelul prognozat”, a explicat Adrian Low Vesa, director, Health & Benefits Practice, Aon România, citat în comunicat.
La nivel regional, România se află într-o situaţie apropiată de celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est, însă diferenţele se observă la baza de plecare. În toate aceste state, inflaţia medicală a scăzut de la valori mai ridicate, iar pieţele mai mature, precum Polonia, încep să devină mai stabile şi mai predictibile. Pentru companii, efectele sunt resimţite direct. Creşterea preţului serviciilor medicale duce la majorarea costurilor pentru beneficiile oferite angajaţilor, iar la un buget similar pot apărea limitări în pachetele de asigurări sau modificări ale acoperirilor, susţin autorii analizei.
“Acest fenomen apare într-un context în care marile companii au obiective clare de temperare a cheltuielilor, ceea ce generează o presiune tot mai mare asupra beneficiilor medicale. În acelaşi timp, nevoia pentru servicii medicale de calitate rămâne ridicată, iar angajatorii depun eforturi considerabile pentru a menţine pachete competitive şi sustenabile”, a adăugat Adrian Low Vesa.
Potrivit sursei citate, soluţiile de control al costurilor variază în funcţie de nevoile fiecărei organizaţii. Astfel, unele companii stabilesc plafoane ale beneficiilor medicale pentru a limita supraconsumul, altele introduc contribuţii sau coplată pentru a responsabiliza utilizarea serviciilor. În paralel, programele de prevenţie şi bunăstare câştigă tot mai mult teren.
“Condiţiile medicale care influenţează trendul global, bolile cardiovasculare, cancerul şi obezitatea pot fi abordate prin programe de prevenţie şi educaţie medicală. Un cost redus investit astăzi în prevenţie poate evita cheltuieli semnificative în următorii ani. Vedem deja tot mai multe organizaţii care încorporează aceste programe în strategiile lor de resurse umane şi de sănătate ocupaţională”, a subliniat reprezentantul companiei de brokeraj în asigurări.
Raportul arată, de asemenea, că sănătatea angajaţilor a devenit o prioritate majoră în politicile de resurse umane, fiind considerată un element cheie pentru succesul organizaţional.
Reprezentanţii Aon estimează o aplatizare treptată a trendului inflaţiei medicale în următorii doi-trei ani, condiţionată de stabilitatea economică şi de absenţa unor factori perturbatori majori. Pe termen mediu, presiunea asupra costurilor va rămâne prezentă, însă va fi mai uşor de gestionat prin responsabilizarea utilizatorilor sistemului medical şi prin consolidarea culturii de prevenţie în organizaţii.
“România rămâne una dintre cele mai afectate economii din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte costurile medicale, însă tendinţele de scădere şi investiţiile în programe de prevenţie arată o direcţie de echilibrare. Companiile care vor reuşi să îmbine controlul costurilor cu strategii coerente de educaţie şi sănătate organizaţională vor fi cel mai bine pregătite pentru perioada următoare”, se mai precizează în document.
Aon România este filiala locală a Aon plc, companie care furnizează soluţii de management al riscului, brokeraj de asigurări şi reasigurări, consultanţă resurse umane şi externalizare de servicii. Aon România este broker de asigurări din România, care oferă servicii profesionale societăţilor comerciale şi instituţiilor financiare.
