LIVE VIDEO Președintele Nicușor Dan prezintă strategia națională de apărare. “Creșterea cererii globale de echipament militar oferă oportunități pentru industria noastră, care are tradiție, care are încă profesioniști, care are locații”

Creșterea cererii globale de echipament militar oferă oportunități pentru industria României, a subliniat președintele Nicușor Dan, care a prezentat miercuri strategia națională de apărare. Corupția slăbește coeziunea socială și are consecințe în economie, a mai spus președintele, în acest context.

Strategia de Apărare va fi pusă miercuri în dezbatere, va fi avizată în 24 noiembrie în CSAT şi va fi prezentată în 27 noiembrie în Parlament de către preşedinte.

Principalele declarații:

• O să vă prezint cele mai importante elemente ale strategiei naționale de apărare. Prezentăm strategia din perspectiva cetățeanului, nu vrem să apărăm statul, ci cetățeanul care trăiește în acest stat
• Întrebarea care se pune este: Câtă încredere are cetățeanul în stat și care este disponibilitatea lui eventuală de a-l apăra? Nu știu dacă răspunsul este cel mai fericit și tocmai ăsta este rostul nostru și parte din această strategie este de a corecta decalajul dintre avansul societății, pe care l-a făcut pe multe planuri, și rămânerea în urmă a administrației publice față de societatea maturizată în multe aspecte
• Conceptul include, pe de-o parte, acțiunile statului român, ale administrației, să fie în sensul apărării și confirmării unei identități, unui mod de a fi în lume și în acest sens, pe plan extern să apere interesele României în mod expres. Și, pe de altă parte, să păstreze jumătatea solidară a acestui concept, angajamentele și toate parteneriatele internaționale ale României
• Strategia diferă de cele care au fost până acum prin faptul că contextul este diferit
• Care este contextul geopolitic diferit: În primul rând, faptul că ordinea internațională este pusă în discuție, războiul din Ucraina este un exemplu, vedem o creștere a tensiunilor militare peste tot în lume, vedem o tendință de regrupare a statelor guvernate autoritar și o diminuare a capacității organismelor internaționale de a păstra ordinea internațională bazată pe reguli. Aceasta este partea militară, strict geopolitică a contextului
• Vedem o creștere tehnologică exponențială, inclusiv AI, și nu mai suntem într-un context în care puterea militară și capacitatea de apărare este proporțională cu economia și investițiile în apărare. Cine nu reușește să facă saltul tehnologic va fi penalizat mult mai mult.
• Fenomenul global de digitalizare și interacțiunea cu rețelele de socializare dau liber unor acțiuni de manipulare și dezinformare pentru care, din nou, trebuie să ai pregătite niște mijloace specifice de apărare
• O noutate este, bineînțeles, schimbarea raporturilor economice, vedem un protecționism economic, vedem o luptă pe resurse critice și o limitare a accesului la resurse critice
• Vedem o creștere a acțiunilor de sabotaj și de perturbare a infrastructurii critice mai mult decât o vedeam în anii precedenți. Vedem radicalizare și o creștere a tendințelor anti-democratice care sunt inclusiv întreținute de actori statali
• Trecând la ce trebuie să facă România: O să găsiți în textul scris referințe la partea internațională, evident trebuie să păstrăm parteneriatele, să ne manifestăm interesele în cadrul UE, NATO, Parteneriatul cu SUA, sunt lucruri care rămân constante ale politicii noastre
• Vreau să insist pe câteva chestiuni interne: Administrația publică are niște probleme. Cumva ăsta a fost unul din șocuri sau în orice caz surprinderi ale mele, că inclusiv la acest nivel național administrația nu lucrează cu date. Sunt multe situații în care deciziile nu sunt bazate pe date
• Nu vedem un mare apetit de colaborare între instituții publice, fiecare își vede de treaba sa și din cauza sa nu avem o viziune integrată. Nu avem o apetență de a inova, de a propune, ci mai degrabă o atitudine defensivă, deci administrația publică nu face decât să băltească într-o rutină din care nu știe să iasă
• Pe de altă parte, corupția, care slăbește coeziunea socială. E greu să vrei să aperi un stat corupt. Pe de altă parte, are consecințe în economie, prosperitatea oamenilor și calitatea administrației
• Câteva oportunități pe care aș vrea să le subliniez: Pe plan extern, poziția noastră: Poziția geografică a României ne oferă oportunitatea de a fi un centru de conectivitate Europa-Asia. Asta depinde de stabilitatea la Marea Neagră. Pentru economia din România este o mare oportunitate
• Creșterea cererii globale de echipament militar oferă oportunități pentru industria noastră, care are tradiție, care are încă profesioniști, care are locații. În România avem prezente companii interesante de automotive și tehnologie. Parte importantă din problemele pe care au să le rezolve aceste industrii sunt comune. aceasta este  o oportunitate pentru următorii ani.
• E o oportunitate pentru economia noastră, a românilor din diaspora, care au reușit pe o piață mult mai concurențială, care au dobândit niște capacitatăți, în măsura în care se vor întoarce vom putea să le folosim. Investiții în Rmânia sau afaceri comune sunt oportunități pe care România poate săle folosească.
• Pe zona economică – și asta e o chestiune care ține strict de securitate națională: Oprirea evaziunii fiscale. O chestiune care ține de securitate în sens strict al termenului: Energia. Și avem o corelație între dezvoltarea industrială și prețul energiei
• Trebuie să ajungem să avem o administrație care lucrează cu date și care are date care sunt aceleași o săptămână mai târziu.
• În ceea ce privește fenomenul corupției, am menționat expres trei lucruri: în primul rând, o abordare integrată, în sensul de colaborare între toate instituțiile care au aceste atribuții, în al doilea rând implicarea serviciilor de informații pentru culegerea de date și doar atât. Am precizat expres fără implicare în procesul de justiție. Și corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie realizarea actului de justiție în materie de corupție.
• Strategia va fi urmată de un plan de implementare, care nu va avea un caracter public. Acest plan va fi aprobat de CSAT. Acesta va avea rapoarte de progres.
• Există o îngrijorare în rândul cadrelor militare și a oamenilor din MAI și servicii că ce s-a întâmplat cu pensiile magistraților se va întâmpla și în aceste zone. Da, este o discuție care va începe la un moment dat, însă, ceea ce vreau să transmit este că așa cum pentru magistrați este expres că cei care îndeplinesc condițiile de pensionare în momentul noii legi vor beneficia de aceste condiții mai departe, există acord politic pe toate palierele pentru ca acest lucru să se întâmple și la MAI, servicii. Nu este un motiv ca oamenii să se pensioneze, pentru că, din păcate din cauza incertitudinii, vorbesc doar de zona de magistrați, multă lume s-a pensionat de frică că mai târziu nu vor avea aceleași condiții

Întrebări și răspunsuri, cu teme economice

Î: Vedeți necesar un referendum pentru pensii speciale?

R: Un referendum e un instrument pe care îl folosești atunci când părți din societate au opinii divergente pe o anumită problemă, nu e cazul aici. Nu e normal ca pensia să fie cât salariul, e o chestiune de armonizare legislativă, nu e necear un referendum toată lumea are aceeași opinie în societate pe problema aceasta.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Î: Sărăcia este o amenințare?

R: Eu cred că este.

Î: Cum veți delimita acțiunile serviciilor de actul de justiție?

R: În ceea ce privește departajea între informație și proces în justiție, strategia e o strategie, în planul de implementare vor fi trecute lucruri care vor explicita.

Î: Vedem creșterea interesului Chinei față de România. A fost luat în calcul spionajul chinez în strategie?

R: Această strategie este un document cumva generic. Când vorbește de spionaj, vorbește de oricine ne-ar putea spiona. Nu cred că ar trebui să individualizăm chestiunea aceasta. Chiar dacă cuvântul China nu apare foarte des în strategie, el răzbate, atunci când vorbim de lanțul de resurse critice evident e o bulină mare acolo: China. Orice fel de amenințări de securitate trebuie tratate de instituțiile responsabile. Pe de altă parte, China e un actor important în lume, în special pe zona eonomică, interacțiunile României în zona economică trebuie să țină cont de interesul național. Nu putem rupe intempestiv relațiile economice cu China. Trebuie să avem un echilibru. Trebuie să vedem cine sunt partenerii pe zona de securitate.

Despre relația cu SUA:

R: În relația României cu SUA, cum am spus de mai multe ori, partea economică este foarte importantă pentru noi. În pregătirea vizitei din SUA au existat mai multe contacte și idei de proiecte discutate la nivel de miniștri în aceste săptămâni, luni

Î: Despre o eventuală preluare a Lukoil

R: E un grup de lucru la nivelul guvernului, de care sunt informat. În linii mari, Lukoil are în România o rafinărie și vreo 100 de benzinării, asta este activitatea lor comercială în România. Ponderea nu este foarte importantă, importantă este rafinăria. Este închisă pentru mentenanță, urmând să fie redeschisă în câteva săptămâni. Faptul că e închisă nu afectează fluxul, însă pe termen mediu și lung, dacă ea nu ar mai procesa, ne-ar obliga să importăm mai mult. Ca să spun ceva la un nivel grosier, superficial: Pe de-o parte nu există riscul ca ea să fie preluată de cineva, o firmă paravan a Rusiei, pentru că avem o comisie care evaluează vânzările de companii care au interes strategic. Bineînțeles că există un interes ca ea să fie preluată, însă nimic nu ne obligă să ne grăbim cu procesul ăsta. Există și varianta, care are nevoie de cadru normativ special, ca pe o perioadă limitată să fie preluată de statul român.

Î: Despre perspectiva economică. Ce ne așteaptă anul viitor? Ne mai așteaptă creșteri de taxe?

“Am discutat puțin ieri, va începe o discuție săptămâna viitoare sau următoare pe bugetul 2026, ministrul de finanțe e pregătit să vină să le spună decidenților pe unde suntem dacă nu facem nimic și ei să decidă de unde să mai tăiem. Dincolo de ce s-a anunțat – reduceri de salarii în sectorul public, taxele care au fost deja aprobate prin acte normative – nu există în acest moment intenții de alte măsuri care să afecteze direct populația. Sunt acele creșteri de taxe din 2026, care au fost anunațate deja, de exemplu mărirea taxei pe propriete – va intra în vigoare în 2026,  dar actul normativ există. Există o discuție pe HoReCa, nu cunosc stadiul ei”.

Știre în curs de actualizare