Nuclearelectrica a raportat un profit net de 1,58 miliarde de lei în primele nouă luni din anul 2025, în creștere cu 24,7% față de perioada similară din anul 2024

Producătorul național de energie nucleară Nuclearelectrica, controlat majoritar de statul român, a înregistrat un profit net de 1,58 miliarde de lei în primele nouă luni din anul 2025, în creștere cu 24,7% față de primele nouă luni din 2024, potrivit raportului financiar trimestrial publicat la Bursa de Valori București (BVB).

Veniturile din exploatare au fost de 4,1 miliarde lei, în creștere cu 22,9%, din care veniturile din vânzarea energiei electrice au fost de 4,05 miliarde de lei. Creșterea a fost determinată de majorarea cu 19,1% a prețului mediu ponderat al energiei electrice vândute în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025, față de prețul mediu ponderat din aceeași perioadă a anului 2024, în condițiile vânzării unei cantități totale de energie electrică ușor crescute +3,7%.

De asemenea, veniturile financiare nete au fost de 284,4 milioane de lei, în creștere cu 16,4%. EBITDA a fost de aproximativ 2,2 miliarde lei, în creștere cu 21%.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Cheltuiala cu contribuția la fondul de tranziție energetică (CFTE), pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025, a fost de 504,5 milioane de lei, față de un nivel de 110,5 milioane de lei pentru aceeași perioada a anului trecut, ca urmare a creșterii prețurilor de vânzare pentru anumite tranzacții peste nivelul reglementat pentru care se calculează și se datorează contribuția.

Producția și vânzarea de energie electrică

Producția brută de energie electrică a celor două unități operaționale ale CNE Cernavodă a fost de 8.042.244 MWh în primele 9 luni din anul 2025 (din care 2.913.904 MWh în trimestrul III 2025); din această producție brută, consumul propriu tehnologic al Unităților în timpul funcționarii, precum și în timpul opririlor asigurat din producție proprie, a fost de 660 mii MWh în primele 9 luni (din care 238 mii MWh în trimestrul III 2025).

Astfel, energia electrică produsă și livrată în Sistemul Energetic Național (“SEN”) a fost de 7.382.537 MWh în primele 9 luni din anul 2025, față de primele 9 luni din anul 2024 (7.311.146 MWh), reprezentând o creștere de 1%. În trimestrul III 2025 cantitatea de energie electrică produsă și livrată în SEN a fost de 2.676.071 MWh, în creștere cu 4,8% față de nivelul înregistrat în trimestrul III 2024 de 2.554.559 MWh.

Programul de producție de energie electrică netă aprobat de Consiliul de Administrație pentru anul 2025 (revizie ianuarie 2025) are în vedere o cantitate de 9.817.605 MWh, iar pentru primele 9 luni din 2025, are în vedere o cantitate de 7.147.534 MWh, fiind realizat în proporție de 103,3%; pentru trimestrul III 2025, a avut în vedere o cantitate de 2.589.216 MWh, fiind realizat în proporție de 103,4%.

Factorul de utilizare a puterii instalate, înregistrat de fiecare unitate operațională din cadrul CNE Cernavodă în trimestrul III 2025, precum și cumulat de la începerea exploatării comerciale (Unitatea 1 la 2 decembrie 1996, Unitatea 2 la 1 noiembrie 2007) până la 30 septembrie 2025, a fost după cum urmează:

Valoarea mai mică a factorului de utilizare a puterii instalate la Unitatea 2 CNE Cernavodă reflectă influență opririi planificate cu o durata efectivă de 1.076 ore, înregistrată începând cu data de 11 mai 2025 ora 11:02. Extensia neplanificată a opririi planificate a Unității 2 CNE Cernavodă a fost de 32,5 ore, începând din 26 iunie 00:06, și a durat până în data de 27 iunie ora 08:38.

Cantitatea de energie electrică vândută pe baza de contracte, pe piață spot (PZU și PI), precum și pe PE (septembrie estimat) este de 7.749.702 MWh, cu 6,4% peste programul de vânzări, de 7.280.804 MWh (dimensionat la prognoza de producție, fără estimarea opririlor neplanificate) și cu 3,7% mai mare față de cantitatea de energie electrică vândută în primele 9 luni din 2024.

Diferența dintre energia electrică vândută de Societate și energia electrică produsă și livrată de CNE Cernavodă (367 mii MWh) este reprezentată de energia electrică achiziționată pentru acoperirea integrală a obligațiilor contractuale, cantitate de energie electrică care a fost achiziționată în proporție de 82% prin contracte, 12% de pe piață spot și 6% de pe PE.

Prețul mediu ponderat de vânzare, pentru cantitățile de energie electrică vândute (fără PE), rezultat în primele 9 luni din 2025, este de 524,94 lei/MWh (inclusiv Tg). Spre comparație, prețul mediu ponderat al tuturor tranzacțiilor încheiate pe piețele în care SNN a activat în 2025 (PCCB – LE flex, PCCB – NC, PC – OTC, PZU și PI), calculat în baza valorilor publicate de OPCOM în rapoartele de piață lunare, este de 532,82 lei/MWh. În primele 9 luni din 2024, prețul mediu ponderat de vânzare, pentru cantitățile de energie vândute (fără MACEE și PE) a fost de 423,73 lei/MWh (inclusiv Tg).

Cantitățile de energie electrică vândute pe piață concurențială a contractelor bilaterale au reprezentat în primele 9 luni din 2025 o cota procentuală de 86,48% din volumul total al energiei electrice vândute (inclusiv dezechilibre), față de o cota procentuală de 16,47% înregistrată în primele 9 luni din 2024.

Prețul mediu de vânzare pe contractele bilaterale în primele 9 luni 2025 a fost de 526,39 lei/MWh (cu Tg inclus), înregistrând o creștere de 11,3% față de prețul mediu înregistrat în primele 9 luni din anul anterior, de 472,96 lei/MWh (cu Tg inclus), în condițiile în care valoarea tarifului de transport de introducere a energiei electrice în rețea Tg a avut valoarea de 3,82 lei/MWh începând cu 1 ianuarie 2024 (conform Ordin ANRE nr. 109/20.12.2023) și de 3,29 lei/MWh începând cu 1 ianuarie 2025 (conform Ordin ANRE nr. 99/20.12.2024).

Pe piața spot (PZU și PI), în primele 9 luni 2025 s-a vândut o cantitate de energie electrică reprezentând 13,1% din volumul total de vânzări, față de o cota procentuală de 29% înregistrată în primele 9 luni din 2024. Prețul mediu de vânzare a energiei pe piață spot (PZU și PI) realizat de SNN în primele 9 luni din 2025 a fost de 515,34 lei/MWh (cu Tg inclus), față de 395,77 lei/MWh (cu Tg inclus) înregistrat în perioada similară a anului anterior.

Investiții ale Nuclearelectrica

Valoarea totală a programului de investiții al SNN pentru anul 2025 este de 3,43 miliarde lei (fără rambursările de rate aferente creditelor externe pentru investiții).

Din total valoare program, aproximativ 91% o reprezintă investițiile în curs, în timp ce investițiile noi, modernizările și dotările reprezintă cumulat aproximativ 9% din total, totodată, împrumuturile acordate filialelor și entității asociate, precum și aportul la capitalul social al FPCU reprezintă un procent de 18,45% respectiv 632,9 milioane lei.

Sursele de finanțare a investițiilor sunt reprezentate de surse proprii și credite bancare externe, valoarea total bugetată a celor din urmă fiind de 2,4 miliarde lei pentru anul 2025. La data prezentului raport compania are în derulare un contract de credit cu Banca Europeană de Investiții (BEI) în valoare maximală de 145 milioane de euro necesar proiectului “Instalația de Detritiere CNE Cernavodă” din care a fost trasă o prima tranșă în valoare de 40 milioane de euro la data de 11 aprilie 2025, și un contract de credit în valoare de 540 milioane de euro de la sindicatul bancar (Sindicatul) condus de către J.P. Morgan, în calitate de creditor, pentru finanțarea Proiectului „Retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă” semnat în dată de 24 septembrie 2025.

Nuclearelectrica are o capitalizare de 14,75 miliarde de lei. Ea este controlată de statul român cu 82,5% din acțiuni, de persoane juridice cu 13,2% și de persoane fizice cu 4,3%.