Analiză: Creșterea tradițională a vânzărilor din „luna cadourilor” s-a temperat în ultimii ani

Creșterea tradițională a vânzărilor din „luna cadourilor” s-a temperat în ultimii ani, atât în România, cât și în restul Uniunii Europene. Datele Eurostat pentru perioada 2015 – 2024, analizate de Colliers, arată că România înregistrează o creștere medie de peste 20% a vânzărilor de bunuri nealimentare în decembrie față de media precedentelor 11 luni ale anului – un ritm considerabil, dar mai scăzut decât în țări precum Cehia, Cipru sau Portugalia, unde avansurile depășesc 35 – 40%. Consultanții spun că diferențele nu se explică doar prin contextul economic, ci mai ales de obiceiurile de consum: în unele piețe, cumpărăturile de final de an au o tradiție mult mai puternică, în timp ce în România sezonalitatea se manifestă mai discret. În schimb, la capitolul alimente, România este printre fruntașele Uniunii din perspectiva cumpărăturilor suplimentare pe care oamenii le fac în ultima lună a anului.

„În ultimii ani, vedem că sezonalitatea vânzărilor din decembrie s-a redus, în general, în toată regiunea, inclusiv în România. Inflația ridicată a erodat puterea reală de cumpărare, iar acest lucru se reflectă atât în temperarea efectului de final de an atât din prisma cifrei de afaceri, cât și a volumului de bunuri vândute. Consumatorii rămân activi, dar sunt mai prudenți, mai atenți la preț și mai orientați către promoții. Schimbările de comportament de după pandemie accentuează această tendință, iar datele pentru 2025 indică, foarte probabil, cel mai temperat «efect de decembrie» din ultimul deceniu. În medie, în ultimii 10 ani, luna decembrie a adus un plus de 20% al volumului de bunuri cumpărate în comparație cu precedentele 11 luni, o dinamică solidă, chiar dacă nu atinge vârfurile celor mai sezoniere piețe. Modelul local arată o distribuție mai uniformă a consumului pe parcursul anului, ceea ce oferă retailerilor o stabilitate mai mare, dar și un vârf de decembrie mai nuanțat comparativ cu piețele hiper-sezoniere”, explică Silviu Pop, Director ECE & Romania Research la Colliers.

La nivel european, directorul Colliers precizează că vânzările din decembrie nu urmează un model economic clar. Diferențele dintre țări nu țin nici de venituri, nici de mărimea economiei, ci mai degrabă de tradiții și obiceiuri de consum. Irlanda rămâne țara cu cel mai puternic „efect decembrie” din UE, cu o creștere medie de peste 70% a vânzărilor non-food față de restul anului. Cehia, Cipru și Portugalia trec și ele de 35-40%, iar Danemarca, Ungaria Franța și Italia și Grecia sunt în intervalul 30-35%. România se află în a doua parte a clasamentului, cu un avans de 20% – similar cu Suedia sau Belgia – în timp ce țări precum Germania, Olanda sau Slovenia au creșteri mai mici, sub 20%, potrivit datelor Eurostat analizate de Colliers.

În privința alimentelor, datele Eurostat arată, însă, o altă realitate: România se află foarte sus în clasament: locul 5 în Uniunea Europeană, cu un plus mediu de aproape 22% pe care luna decembrie l-a adus în perioada 2015-2024 față de media vânzărilor din precedentele 11 luni. Înaintea României se mai află Luxemburg, Franța, Portugalia și Ungaria.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Altfel, datele Eurostat arată un contrast clar între perioada pre-pandemică și anii recenți: în mare parte din piețele europene, „efectul decembrie” s-a temperat după 2020. Scăderea e vizibilă nu doar în valoarea totală a vânzărilor, ci și în volumele efectiv vândute, semn că oamenii cumpără mai puțin sau mai selectiv. Inflația ridicată, scăderea puterii reale de cumpărare și orientarea spre cumpărături planificate și promoții schimbă fundamental comportamentul de consum.

Situația din România reflectă aceste tendințe și este influențată suplimentar de un context economic care începe să fie mai slab în 2025. Primele dificultăți semnificative apărute pe piața muncii, cu pierderi de locuri de muncă după mai bine de un deceniu de creștere, au generat un climat de precauție: tot mai mulți români amână achizițiile neesențiale și reduc cheltuielile planificate pentru perioada sărbătorilor. Spre exemplu, indicatorul Eurostat care măsoară intențiile de achiziții mai consistente, realizat prin sondaj în rândul românilor, se află la un minim absolut dacă facem abstracție de perioada inițială a pandemiei. Experții Colliers atrag atenția că asemenea indicatori nu ar trebui interpretați izolați sau la prima vedere, ci într-un context mai larg. Oricum, semnalul este unul negativ.

„Estimările noastre arată că decembrie 2025 ar putea avea cel mai redus «efect decembrie» din ultimul deceniu, pe fondul presiunilor economice și al unei prudențe crescute în rândul consumatorilor. Schimbările din obiceiurile de cumpărare, accentuate în ultimii ani, contribuie la această evoluție. Vom analiza în detaliu datele oficiale în prima parte a anului 2026, când Institutul Național de Statistică va publica rezultatele pentru luna decembrie, pentru a vedea cât de mult s-a modificat dinamica sezonului de cumpărături”, conchide Silviu Pop, Director ECE & Romania Research la Colliers.