Opt țări din prima linie a UE – Finlanda, Suedia, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia, România și Bulgaria – îndeamnă Bruxelles-ul să accelereze două inițiative critice în domeniul apărării: Eastern Flank Watch și European Drone Defence Initiative (Zidul de drone), transmite Politico.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Aceste proiecte sunt esențiale pentru foaia de parcurs a Comisiei Europene, menită să asigure că blocul va fi pregătit pentru război până în 2030. Cu toate acestea, presiunea pentru acordarea unei priorități imediate se confruntă cu o opoziție semnificativă din partea marilor puteri, precum Franța și Germania, care consideră inițiativele o potențială acaparare a puterii de către Bruxelles sau preferă să gestioneze apărarea prin intermediul NATO.
Țările din prima linie susțin că proximitatea lor față de conflict face ca aceste proiecte să fie nenegociabile. „Consolidarea apărării europene nu va avea loc și nu va continua dacă noi, statele de la frontiera estică a UE, nu ne facem auzite vocile”, a declarat prim-ministrul finlandez Petteri Orpo.
În schimb, un oficial de la Palatul Élysée din Franța a semnalat lipsa de urgență pentru summitul de joi și a afirmat că nu sunt planificate discuții privind proiectele emblematice de apărare.
Fricțiuni interne
În timp ce cele opt națiuni au afișat un front unit în ceea ce privește protecția frontierelor și apărarea împotriva dronelor, a apărut o ruptură în privința finanțării Ucrainei. Bulgaria s-a alăturat recent Italiei și Maltei în opoziția față de un împrumut de 210 miliarde de euro pentru Ucraina, garantat cu active rusești înghețate.
Soarta acestor inițiative rămâne incertă. Pentru statele din prima linie, însă, misiunea rămâne clară. „Avem țări vecine foarte provocatoare și ne înțelegem foarte, foarte bine”, a remarcat prim-ministrul polonez Donald Tusk.

Sursa foto: Profimedia Images