Se introduce pașaportul digital al produsului. Scanarea unui QR unic va releva amprenta de carbon, scorul de reparabilitate și compoziția chimică / Lista primelor produse cu pașaport și ce se exclude temporar

Produsele comercializate în magazinele din România vor avea un cod unic de înregistrare QR, a cărui scanare va oferi informații complexe asupra lui și va ușura și controalele ANPC în sensul depistării rapide a celor neconforme.

Practic, acesta este un pașaport digial al produsului sau cartea lui de identitate (la fel ca la mașini) care va permite trasabilitatea de la fabrică până la reciclare.

Introducerea lui se face printr-o ordonanță de urgență inițiată de Ministerul Economiei, care implementează planul de lucru al Comisiei Europene (2025-2030) și Regulamentul(UE) 2024/1781.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Pașaportul indică cât de ușor se pot înlocui componentele (bateria sau ecranul) și oferă link-uri directe către manualele de dezasamblare. Afișează amprenta de carbon, adică emisiile de CO2 generate pentru producerea acelui aparat.

Mai mult, listează prezența magneților permanenți sau a metalelor critice, facilitând recuperarea lor de către centrele de reciclare și specifică perioada minimă pentru care producătorul garantează actualizări de securitate și funcționare.

Potrivit proiectului de act normative, noua ordonanță forțează producătorii să gândească sustenabil încă din faza de proiectare (Ecodesign). Produsele care nu pot fi reparate sau care au o amprentă de mediu peste limitele admise vor fi eliminate treptat de pe piață.

Pentru companii, regulile sunt stricte: documentația tehnică trebuie păstrată riguros, iar înregistrarea în registrele digitale europene devine obligatorie.

Pentru România, acest pas ar reprezenta alinierea la standardele de consum ale viitorului, unde durabilitatea devine mai importantă decât prețul scăzut.

Autoritățile desemnate ca având obligații de verificare și control sunt ANPC, va monitoriza produsele destinate consumatorilor, ISCIR, care va supraveghea echipamentele industriale, iar Ministerul Mediului va verifica amprenta de carbon și substanțele periculoase.

În timpul unui control, inspectorii ANPC scanează pașaportul și verifică instantaneu dacă declarația de conformitate este validă în registrul digital european, eliminând birocrația hârțogăriei fizice.

Potrivit directivelor europene, implementarea Pașaportului Digital al Produsului se va face etapizat.

Iată listele cu produsele care vor fi primele vizate în intervalul 2026-2027, selectate pe baza impactului lor asupra mediului:

Bateriile: Bateriile industriale și cele pentru vehicule electrice sunt deja reglementate (prin Regulamentul Bateriilor), fiind primele care vor utiliza un pașaport digital complet funcțional chiar din 2026.

Textile: Prioritatea zero pentru 2027. Se va pune accent pe trasabilitatea fibrelor, interzicerea distrugerii stocurilor de haine nevândute și scorul de durabilitate.

Electronice: Smartphone-uri, tablete și laptopuri. Pașaportul va conține date despre „dreptul la reparare”, disponibilitatea pieselor de schimb și eficiența bateriei.

Anvelope: Se va monitoriza rezistența la rulare, gradul de abraziune (microplastice) și capacitatea de reșapare.

Mobilă: Se va pune accent pe substanțele chimice utilizate (adezivi, lacuri) și ușurința dezasamblării pentru reciclare.

Materiale precum fierul și oțelul, aluminiul și produsele chimice vor avea nevoie de pașaport digital pentru a putea fi utilizate în fabricarea altor bunuri:

Deocamdată, rămân fără pașaport digital (măcar pentru următorii doi ani) alimentele și furajele pentru animale, medicamentele și produsele veterinare și produsele legate de siguranța națională și apărare.