Sursa: Dreamstime
După un an 2025 excepţional, investitorii se aşteaptă ca acţiunile băncilor europene să continue să crească în 2026, susţinute de câştigurile solide şi de reducerile de costuri realizate cu ajutorul inteligenţei artificiale, se arată într-o analiză a Reuters citată de Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
În condiţiile în care temerile privind recesiunea şi reducerile de dobânzi de către Banca Centrală Europeană (BCE) s-au atenuat, investitorii au devenit şi mai încrezători în evoluţia băncilor europene, îmbunătăţindu-şi aşteptările privind acest sector, în pofida unui context dificil.
Între timp, AI este noua forţă care-i atrage pe investitori către creditorii europeni, parţial pentru că lipsa companiilor tehnologice în regiune i-a forţat pe mulţi să-i caute pe beneficiarii AI pe pieţele din economiile tradiţionale.
Băncile au început să folosească AI pentru a-şi îmbunătăţi eficienţa operaţională şi pentru a detecta fraudele, precum şi pentru reducerea costurilor cu forţa de muncă.
“Băncile europene ar putea fi un beneficiar real al AI. O mulţime de cazuri legate de AI se concentrează pe majorarea veniturilor, dar ştim, de asemenea, că, atunci când vine vorba de AI, există un beneficiar de pe urma reducerilor de costuri”, a apreciat Helen Jewell, director în cadrul BlackRock, cel mai mare administrator global de active, cu aproximativ 12.000 miliarde de dolari aflate în gestionare.
Şi analiştii UBS spun că văd AI ca o sursă cheie pentru potenţiala creştere a acţiunilor băncilor europene şi a câştigurilor lor pe termen lung.
Dar există şi riscuri legate de bula AI, se arată în analiza Reuters.
Pierre-Olivier Gourinchas, economistul şef al Fondului Monetar Internaţional (FMI), avertiza recent că expansiunea investiţiilor din SUA în inteligenţa artificială (AI) ar putea fi urmată de fluctuaţii semnificative, aşa cum s-a întâmplat în timpul bulei tehnologice (dot-com), dar este mai puţin probabil să fie un eveniment sistemic care să ducă la prăbuşirea economiei americane sau mondiale.
Există multe asemănări între bula cauzată de speculaţiile excesive ale companiilor legate de internet la sfârşitul anilor 1990 şi actualul boom AI, ambele perioade ducând la noi recorduri pe segmentul de capitalizare bursieră şi câştiguri de capital, alimentând consumul şi sporind presiunile inflaţioniste, a declarat Gourinchas.
Dar riscurile nu sunt legate doar de AI.
BCE a avertizat că băncile din zona euro se confruntă cu riscul unor şocuri “fără precedent”, inclusiv tensiunile geopolitice, modificarea politicilor comerciale, crizele legate de climă.
Creditorii europeni cu expunere la SUA ar trebui să-şi extindă nivelul lichidităţilor şi al rezervelor suplimentare de capital (buffers) în cazul în care dolarul este sub presiune, se arată în recentul raport de stabilitate financiară (FSR) al Băncii Centrale Europene.
BCE a avertizat băncile din zona euro să urmărească expunerea lor la dolar, pe fondul temerilor privind problemele de lichiditate în cazul unui şoc pe piaţa americană. De asemenea, stabilitatea financiară în zona euro ar putea fi afectată de evaluările ridicate de pe burse, de datoria mare, de taxele vamale şi de ascensiunea stablecoins.
Temerile privind un eveniment destabilizator asupra dolarului au crescut după introducerea taxelor vamale de către preşedintele Donald Trump şi în urma dezacordurilor publice dintre el şi Rezerva Federală a SUA (Fed).
Până acum, investitorii sunt atraşi de acţiunile băncilor. Anul acesta, titlurile Societe Generale (Franţa) au crescut cu aproximativ 140%, ale Commerzbank (Germania) cu aproximativ 125%, iar ale Barclays (Marea Britanie) cu aproape 70%. Alţi creditori cu creşteri importante pe pieţele bursiere sunt Banco Santander, BBVA şi CaixaBank (Spania) ABN Amro (Ţările de Jos), Deutsche Bank (Germania) şi Bank of Ireland (Irlanda).
Indicele acţiunilor băncilor europene EURO STOXX înregistrează un avans de peste 60%, pe lângă expansiunea de 25% din 2024, de peste patru ori mai mult decât indicele pan european. Indicele EURO STOXX este în grafic pentru a atinge cel mai ridicat nivel începând din 1997.
De asemenea, investitorii văd acţiunile băncilor ca fiind relativ ieftine, mai ales comparativ cu titlurile creditorilor din SUA.
Analiştii de la Goldman Sachs se aşteaptă la o rată de creştere anuală compusă de doar 1% a costurilor între 2025 şi 2027, iar cei de la compania de consultanţă McKinsey estimează că AI ar putea aduce valoare suplimentară industriei bancare globale de 340 miliarde de dolari pe an, şi un declin al costurilor operaţionale de 20%.
Chiar dacă e nevoie de ani de zile pentru implementarea completă a reducerilor de costuri cu AI, schimbarea va duce la creşterea acţiunilor băncilor, conform analiştilor de la UBS.
Creşterea creditării bancare către firmele din zona euro este aproape de cel mai ridicat nivel de la mijlocul lui 2023, conform datelor BCE. În octombrie, creditarea către companii a crescut cu 2,9%, similar cu nivelul din septembrie şi uşor sub avansul de 3% din august. De asemenea, creditarea către gospodării a accelerat la 2,8%, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani şi jumătate.
Helen Jewell de la BlackRock se aşteaptă ca în următorii trei ani băncile europene să returneze acţionarilor 20-25% din valoarea de piaţă, sub formă de dividende şi răscumpărări de acţiuni.
Preluarea Mediobanca de către Monte dei Paschi di Siena a fost una dintre cele mai mari tranzacţii din sectorul bancar anul acesta, transformând industria bancară italiană. Alte tranzacţii ar putea fi anunţate în curând.
“Vedem rezilienţa economică a Europei şi aceasta înseamnă că, chiar dacă vor mai existe reduceri de dobânzi, această rezilienţă economică … va fi bună pentru băncile europene”, a explicat Jewell.
În plus, evoluţia creditorilor europeni în 2026 ar putea fi stimulată după ce luna aceasta Banca Centrală Europeană a propus simplificarea regulilor pentru instituţiile financiare din regiune în ideea de a le ajuta să concureze la nivel internaţional, dar a insistat că această mişcare nu va slăbi barierele menite să prevină crizele.
Europa a fost sub presiune pentru a relaxa o reţea complexă de reglementări din cauza temerilor că băncile sale vor rămâne şi mai mult în urma rivalilor americani deja dominanţi, în timp ce administraţia Trump încearcă să reducă reglementările din cea mai mare economie a lumii.
O propunere cheie este simplificarea regulilor actuale care guvernează cerinţele de capital ale băncilor, care au fost introduse în urma crizei financiare globale din 2008-2009. Aceasta ar implica fuzionarea mai multor tipuri de amortizoare de capital pe care băncile trebuie să le deţină în prezent, reducându-le la doar două. Regulile pentru băncile mai mici ar urma să fie relaxate “într-un mod prudent”, conform ideilor prezentate de banca centrală pentru cele 20 de ţări care utilizează moneda euro.
BCE a propus, de asemenea, consolidarea capacităţii anumitor tipuri de obligaţiuni de a “absorbi pierderile”. Propunerea se referea la aşa-numitele obligaţiuni de tip AT1 emise de bănci, care au fost în centrul atenţiei încă de la implozia Credit Suisse din 2023. Pentru a facilita preluarea băncii elveţiene de către rivala UBS, autorităţile de reglementare au depreciat la zero o mare parte din obligaţiuni – înfuriind deţinătorii de obligaţiuni, care, în mod normal, sunt mai bine protejaţi decât acţionarii.
De asemenea, BCE a solicitat simplificarea testelor de stres la nivelul UE la care băncile trebuie să fie supuse în prezent şi relaxarea cerinţelor de raportare.
În 18 decembrie, preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a semnalat că economia zonei euro trece printr-o schimbare structurală, determinată de investiţiile în inteligenţa artificială (AI), şi a dat asigurări că deciziile privind ratele dobânzilor se vor lua doar în funcţie de datele disponibile, pe fondul persistenţei incertitudinilor ridicate.
În opinia analiştilor, unul dintre mesajele cele mai frapante ale şefului BCE la conferinţa de presă de joi a fost despre rolul central al AI, în condiţiile investiţiilor marilor companii şi ale IMM-urilor. Cheltuielile sunt axate pe calculatoare de înaltă performanţă, reţele de telecomunicaţii şi active necorporale, cum ar fi datele şi softul, în locul investiţiilor tradiţionale în capital fizic.
Deşi a admis că AI ar putea în timp spori productivitatea, Lagarde a avertizat împotriva concluziilor premature privind impactul ei asupra aşa-numitei “politici monetare neutre”.
Într-un mediu marcat de şocurile geopolitice, fragmentarea comerţului şi incertitudinile ridicate, şeful BCE a argumentat că astfel de parametri structurali rămân neobservabili şi nu au fost discutaţi de Consiliul guvernatorilor la reuniunea din 18 decembrie.
Conform celor mai recente previziuni, BCE se aşteaptă acum ca economia zonei euro să înregistreze o creştere de 1,4% în 2025, urmată de un avans de 1,2% în 2026 şi de 1,4% atât în 2027 cât şi în 2028, cererea internă urmând să aibă un impact mai ridicat decât s-a previzionat anterior.
Inflaţia ar urma să se situeze la 2,1% în 2025 şi sub ţinta BCE de 2% în 2026 şi 2027, înainte de a reveni la 2% în 2028.
