La ce ar trebui să ne așteptăm în 2026? Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România: Taxele nu mai cresc, dar economia va crește? Cum evităm stagnarea?

La finalul unui an dificil, cu multe tulburări politice, volatilitate macroeconomică și majorări de taxe, întrebarea cea mai arzătoare pentru liderii din mediul de afaceri este cât va dura corecția economică și dacă se va relansa creșterea, arată, într-un articol, Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România.

Potrivit lui, un prim indicator al realismului economic și al planurilor de relansare va fi chiar schița bugetului public, așteptată să fie publicată abia în ianuarie. Aceasta ne va da un tablou al situației fiscal-bugetare și al măsurilor probabile anul viitor.

În orice caz perioada de recalibrare începută în vara lui 2025, prin majorări de taxe și măsuri încă insuficient de convingătoare în zona cheltuielilor publice, va continua chiar dacă guvernul dă asigurări că nu vor crește taxele. Este destul de probabil să nu ne mai confruntăm cu creșteri de fiscalitate de magnitudinea celor experimentate în 2025, însă ajustarea deficitului bugetar cu 2 puncte procentuale din PIB, adică cu circa 40 miliarde lei, va însemna o mare provocare, afirmă el.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Fiscalistul susține că, într-adevăr, multe din deciziile din acest an se vor reflecta în veniturile și cheltuielile statului de anul viitor mult mai pregnant, însă ținta de reducere a deficitului va fi atinsă doar dacă va exista multă fermitate în gestionarea resurselor publice atât în zona veniturilor – cu accent pe o colectare mai bună -, cât și a cheltuielilor unde până acum nu se observă încă un impact vizibil.

Prin urmare, stabilitatea politică, care ar însemna că deciziile vor fi continuate în aceeași direcție, va fi extrem de importantă, susține Anghel. De altfel, reprezentanții FMI au fost optimiști la ultima evaluare din decembrie 2025 când au arătat că măsurile luate sunt suficiente pentru reducerea deficitului bugetar și de acum este nevoie de consecvență pentru a continua traiectoria de consolidare fiscală. Dar, așa cum știm, politica este imprevizibilă și o schimbare de alianțe poate însemna și o abatere de la actualul plan fiscal-bugetar.

Pentru mediul de afaceri, o oarecare predictibilitate fiscală, un respiro în 2026 ar fi mai mult decât bunevenite. În același timp, rămâne întrebarea relansării economice, subliniază Anghel.

După rate impresionante de creștere a PIB-ului real de 5,5% în 2021 și 4,0% în 2022, economia se confruntă începând cu 2023 cu creștere anemică, inflație și deficite mari. Iar încetinirea nu a fost complet accidentală sau legată de tensiunile globale, ci indusă de politici fiscale extrem de generoase în raport cu capacitatea bugetului public de a le susține.

Cifrele spun o poveste îngrijorătoare. Creșterea PIB-ului a fost modestă în 2024, de 0,8%, și este estimată, în cel mai bun caz, la 1% în 2025. Iar aceste creșteri au loc într-un context în care investițiile publice (combinând fonduri UE, inclusiv PNRR, și alocări din bugetul național) au atins 6,8% din PIB în 2024 și ar ajunge la 8% în 2025, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.

Cea mai recentă prognoză a Comisiei Europene (din 17 noiembrie 2025) estimează că PIB-ul României va crește cu 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026. FMI prognozează o creștere economică de 1% în 2025 și 1,4% în 2026, iar Banca Mondială indică 1,3% pentru acest an și 1,9% pentru 2026.

S-a blocat modelul de creștere? Ce urmează?

Daniel Anghel susține că cifrele nu arată dinamism în ciuda stimulilor pentru creștere economică. S-a blocat modelul de creștere al României? Cel mai probabil încă nu, dar este destul de evident că trebuie găsite alternative, afirmă el.

Cu rate de 1% pe an nu mai putem recupera decalajele față de media europeană. Deficitele mari sunt rezultatele unui model de creștere pe consum care își arată limitele.

Reprezentantul PwC consideră că România ar trebui să treacă la un model orientat spre investiții și productivitate. Disciplina fiscală, reforma administrației publice, arhitectura instituțională și legislativă sunt esențiale pentru un model economic sustenabil, pentru care sunt necesare reforme și o viziune de dezvoltare. Investițiile străine directe în perioada ianuarie-octombrie 2025 au însumat 7,24 miliarde de euro, în creștere cu 28,6% față de aceeași perioadă a anului trecut (5,63 mld. euro), investițiile publice vor ajunge la 8% din PIB în acest an, intrările din fonduri europene, inclusiv din PNRR fiind decisive. Cu toate acestea economia pare că are motoarele gripate, arată el.

În plus, o mulțime de schimbări afectează și vor afecta lumea și, implicit, România: convulsiile din comerțul global, războiul tarifar, modificarea lanțurilor de aprovizionare, relocarea producției. De asemenea, demografia este un alt factor de risc, din cauza îmbătrânirii populației și a nevoii de asigura pensii și asistență medicală. Forța de muncă este sub presiunea AI și a altor tehnologii, care nu vor ”fura” neapărat locurile de muncă, dar care le vor transforma dramatic în timp și vor impune noi competențe și, deci, o altă piață a forței de muncă și un alt model educațional.

Daniel Anghel susține că toate aceste schimbări necesită un alt model de creștere în care investițiile și inovația sunt definitorii. Oficialul PwC a analizat recent investițiile țărilor din regiune în România și pe cele ale companiilor românești în statele respective și concluzia a fost că este nevoie de mai mult curaj și mai multă ambiție. Companiile românești trebuie să se extindă, iar România să nu fie doar destinație de investiții, ci și un investitor important. În concluzie, investițiile, inovația și noile tehnologii ar trebui să fie prioritățile noului model de creștere economică pentru a face față schimbărilor globale, conchide el.