Bulgaria a devenit joi al 21-lea membru al zonei euro, în ciuda opoziției a jumătate din electoratul său, rămânând doar câteva țări din Uniunea Europeană cu 27 de membri care nu au adoptat încă moneda, scrie Reuters.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Deși sprijinul public pentru euro este ridicat în unele dintre țările rămase, inclusiv Ungaria, partidele eurosceptice din coalițiile de guvernare și din parlamente vor împiedica probabil extinderea zonei monetare în viitorul previzibil.
România se confruntă cu unele dintre cele mai mari dificultăți.
Iată țările rămase.
Ungaria
Aproximativ 72% din populația maghiară susține adoptarea euro, potrivit unui sondaj realizat în octombrie-noiembrie de Eurobarometru pentru Comisia Europeană. Acesta este cel mai ridicat nivel de susținere dintre țările UE rămase, în ciuda euroscepticismului prim-ministrului Viktor Orban.
Liderul opoziției, Peter Magyar, a declarat că va pune țara pe calea adoptării euro dacă partidul său de centru-dreapta va câștiga alegerile de anul viitor.
Cu toate acestea, Ungaria are cea mai mare datorie din UE ca procent din producția economică în afara zonei euro, în timp ce reducerile deficitului de după pandemia COVID-19 au stagnat pe fondul cheltuielilor electorale masive ale lui Orban.
Chiar dacă îndeplinește toate criteriile de aderare, intrarea în zona euro nu va fi posibilă fără o majoritate parlamentară, deoarece Orban, care se opune unei integrări mai profunde cu UE, a consacrat forintul ca monedă națională a Ungariei în constituție.
România
Țara din Europa Centrală se luptă să reducă cel mai mare deficit bugetar din UE, ceea ce înseamnă că ar putea dura câțiva ani până când își va stabiliza finanțele pentru a avea o perspectivă realistă de aderare la zona euro.
Sprijinul public pentru euro este de 59%, potrivit sondajului Eurobarometru.
Cu toate acestea, în contextul inflației ridicate, al măsurilor de austeritate și al ascensiunii extremei drepte în perspectiva alegerilor din 2028, subiectul a dispărut din discuțiile publice.
Polonia
În Polonia, unde sprijinul public pentru euro este de 45%, ministrul finanțelor Andrzej Domanski a declarat că Varșovia nu lucrează la adoptarea monedei unice și că cea mai mare economie a UE din afara zonei euro este „fericită să aibă propria monedă”.
Jaroslaw Kaczynski, liderul celui mai mare partid de opoziție, Lege și Justiție, a declarat că oricine se străduiește să introducă euro este „un dușman mortal al Poloniei”.
Republica Cehă
Sprijinul public ceh pentru euro este de 30%, potrivit sondajului Eurobarometru, iar guvernul nu are în plan să ia măsuri pentru adoptarea acesteia.
Nivelul datoriei naționale cehe este încă mult mai scăzut decât în majoritatea țărilor din zona euro, astfel încât, pentru mulți, aderarea crește riscul de a prelua responsabilitatea pentru țările mai îndatorate.
Prim-ministrul Andrej Babis era pro-euro în calitate de om de afaceri și politician la începutul carierei, dar de atunci și-a orientat partidul către poziții conservatoare naționale și eurosceptice.
Acum propune consacrarea coroanei în constituție.
Suedia
is aderarea la zona euro, în timp ce populiștii din Partidul Democrat din Suedia – al doilea grup ca mărime din parlament, al cărui sprijin este crucial pentru guvernul minoritar de dreapta – se opun acesteia, ceea ce înseamnă că orice dezbatere privind aderarea va rămâne probabil la nivel academic.
Suedia a aderat la UE în 1995, dar un referendum din 2003 a respins adoptarea euro cu o majoritate de 56% față de 42%.
Sprijinul public pentru euro este de 39%, potrivit sondajului Eurobarometru, opoziția față de adoptarea monedei unice scăzând de la peste 80% în urma crizei datoriilor din zona euro din 2012-2013.
Danemarca
Danemarca, care a aderat la UE în 1973, este singurul membru al blocului care a optat pentru neaderarea la euro, ceea ce înseamnă că are dreptul de a rămâne în afara zonei monetare chiar și atunci când toate criteriile de aderare sunt îndeplinite. Sprijinul public pentru adoptarea euro este de 33%.

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media