Sondaj IRES: Principala sursă de anxietate pentru români în 2026 rămâne economia. Controlul costului vieții este cea mai clară și urgentă așteptare de la autorități

Principala sursă de anxietate pentru români în 2026 rămâne economia: inflația și costurile vieții îngrijorează în mare și foarte mare măsură peste 7 din 10 români, arată un sondaj IRES care analizează îngrijorările pentru 2026 și ce îi apasă cel mai mult pe români.

Urmează situația politică din România și cea internațională, ambele preocupante pentru peste jumătate dintre români.

Sănătatea – familiei și cea personală – rămâne un factor important, dar secundar față de economie.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Stabilitatea locului de muncă este o îngrijorare mai redusă comparativ cu alte dimensiuni.

Agenda publică pentru 2026 este una economică și morală: costul vieții și corectitudinea statului

La nivel colectiv, percepția asupra noul an este semnificativ mai negativă decât cea personală: doar 27% cred că 2026 va fi un an mai bun pentru România (cu 12% mai puțin decât cred că anul va fi mai bun pentru ei înșiși).  44% anticipează un an mai rău (19% „puțin mai rău”, 35% „mult mai rău”), iar aproape unul din cinci românia (19%) crede că situația va rămâne similară.

Românii cred că prioritățile statului pentru anul 2026 trebuie să fie: reducerea prețurilor (25%), combaterea corupției (23%), creșterea salariilor (18%), investiții în sănătate (10%), îmbunătățirea educației (8%), siguranța și apărarea țării (7%).

Alte teme – infrastructura rutieră, digitalizarea administrației, sistemul electoral, consolidarea relațiior internaționale – rămân secundare.

În pofida așteptărilor clare, încrederea în capacitatea Guvernului de a reduce deficitul bugetar este foarte scăzută: doar 24% au multă sau foarte multă încredere, iar trei sferturi au puțină sau deloc încredere.

Speranță prudentă la nivel personal, pesimism pentru România

Sondajul IRES arată că românii trec din 2025 în 2026 fără o schimbare de stare, ci doar cu o ajustare de așteptări. Dacă anul 2025 a fost unul al rezistenței și adaptării, 2026 este proiectat ca unul al speranței prudente, dar puternic condiționate, centrate pe stabilitate, nu pe progres.

La nivel personal, aproape patru din zece români anticipează că anul 2026 va fi mai bun pentru ei, însă la nivel național domină pesimismul și neîncrederea în capacitatea statului de a livra rezultate.

Românii nu cer transformări spectaculoase, ci costuri de trai mai suportabile, corectitudine și predictibilitate, reducerea conflictelor, atât economice, cât și sociale. În absența acestora, optimismul personal riscă să rămână izolat, fără a se transforma într-o încredere reală în viitorul colectiv.

Românii privesc anul 2026 cu un optimism prudent, mai degrabă rezervat decât entuziast. Aproape 4 din 10 respondenți (39%) anticipează că 2026 va fi un an mai bun pentru ei personal (16% „mult mai bun”, 23% „puțin mai bun”), în timp ce 32% se așteaptă ca lucrurile să rămână la fel. Pe de altă parte, 28% anticipează un an mai rău (15% „puțin mai rău”, 13% „mult mai rău”).

Această distribuție indică o ieșire parțială din pesimismul anului 2025, concomitent cu o lipsă a așteptărilor net pozitive. Optimismul individual există, însă este fragil și condiționat.

TOP 10 – Proiecțiile, așteptările și speranțele românilor de la anul 2026

1. Stabilitate personală înainte de orice

Românii nu intră în 2026 cu așteptări de progres accelerat, ci cu speranța că lucrurile vor fi măcar puțin mai bune sau vor rămâne stabile la nivel personal.

2. Economia rămâne principala sursă de anxietate

Inflația și costurile vieții continuă să domine agenda emoțională a populației la începutul noului an.

3. Sănătatea și stabilitatea financiară – nevoile de bază pentru 2026

Atât sănătatea personală, cât și stabilitatea financiară sunt percepute ca priorități absolute.

4. Dorință explicită de reducere a conflictelor sociale și politice

Aproape unul din cinci români indică drept principală nevoie pentru 2026 mai puțin conflict și mai multă coeziune socială.

5. Pesimism persistent față de evoluția României

La nivel colectiv, așteptările rămân negative: aproape jumătate dintre români cred că 2026 va fi un an mai rău pentru țară.

6. Reducerea prețurilor, principala cerință adresată statului

Controlul costului vieții este cea mai clară și urgentă așteptare de la autorități.

7. Combaterea corupției, o temă constantă de așteptare publică

Românii continuă să plaseze corectitudinea și integritatea statului printre prioritățile majore.

8. Sănătatea, educația, siguranța și apărarea țării – priorități-cheie pentru guvernanți

După economie și integritate, românii le cer guvernanților să prioritizeze investițiile în sănătate, măsuri pentru îmbunătățirea educației, dar și pentru creșterea siguranței și apărării țării.

9. Neîncredere profundă în capacitatea Guvernului de a gestiona deficitul bugetar

Așteptările sunt ridicate, dar încrederea că acestea vor fi îndeplinite rămâne extrem de scăzută.

10. Războiul din Ucraina, perceput ca un risc de durată

Majoritatea românilor nu anticipează o soluție rapidă și se tem de prelungirea confictului sau chiar de extinderea acestuia în Europa.