Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Noile măsuri de compensare a facturilor vor ajuta mai mulţi consumatori, iar, pe termen mediu şi lung, trebuie facilitate investiţiile în noi capacităţi de producţie şi în extracţia gazelor din Marea Neagră, a afirmat Dumitru Chiriţă, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), într-un răspuns transmis la solicitarea Agerpres.
„Considerăm că noile măsuri vor reprezenta un sprijin important pentru un procent mult mai mare al consumatorilor finali de energie electrică şi gaze naturale din România, având în vedere că o parte din consumatorii casnici nu au reuşit să se încadreze în limitele prevăzute în actul normativ iniţial. Dintre acestea, menţionez compensaţia pe gaze naturale care se modifică de la 33% din valoarea componentei preţului gazelor naturale la 40%, limita maximă a consumului pentru perioada de aplicare a OUG în domeniul energiei electrice creşte de la 1.500 kWh alocat în tranşe lunare la 1.900 kWh, alocat în tranşe lunare, iar la gaze naturale de la echivalentul în kWh a 1.000 m3 de gaze naturale la un factor de conversie de 10,6 kWh per m3, alocat în tranşe lunare, la echivalentul în kWh a 1.200 m3 de gaze naturale la un factor de conversie de 10,6 kWh per m3, alocat în tranşe lunare”, a spus Chiriţă, întrebat cum vede ANRE noile măsuri luate de Guvern.
Totodată, ca urmare a scăderii plafoanelor de preţ la energie electrică şi gaze naturale şi aplicării unui sistem de reducere a facturii la energie pentru consumatori precum universităţi şi alte instituţii de învăţământ, spitale, instituţii de cultură şi religioase, furnizori de servicii sociale, instituţii publice, ONG-uri şi altele, în contextul crizei energetice actuale, statul român va continua să protejeze cetăţenii, să sprijine mediul de afaceri şi să menţină locurile de muncă.
„După cum se ştie, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei nu are drept de iniţiativă legislativă, fiind o instituţie independentă sub control parlamentar care pune în aplicare legislaţia primară. Doresc însă să subliniez faptul că ANRE a sprijinit mereu Guvernul României, Ministerul Energiei în calitate de minister de resort, dar şi Comisiile de specialitate din cadrul Parlamentului României şi continuă să o facă, prin punerea la dispoziţie a expertizei specifice şi a tuturor informaţiilor de care autoritatea dispune, date importante în elaborarea cadrului legislativ cu impact major în sectorul energiei electrice, gazelor naturale şi energiei termice”, a completat Chiriţă.
Investițiile în noi capacități de producție, modalitatea prin care deficitul de energie poate fi acoperit
Întrebat cum vede ANRE pe termen mediu şi lung rezolvarea crizei energetice în care ne aflăm acum, el a răspuns că investiţiile în noi capacităţi de producţie reprezintă modalitatea prin care deficitul de energie poate fi acoperit.
„O altă prioritate o reprezintă şi investiţiile în exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, în special, în perspectiva în care gazul este considerat combustibil de tranziţie către o economie verde, conform planurilor Uniunii Europene, iar România este o ţară cu o vastă tradiţie în resursele energetice şi trebuie să joace un rol esenţial în tranziţia energetică”, spune reprezentantul ANRE.
Din punctul de vedere al constrângerilor privind efectele climatice, promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile rămâne o prioritate absolută în consens cu politica europeană. Pe termen scurt, o soluţie ar putea fi legată de promovarea producerii energiei electrice distribuită, pentru satisfacerea consumului local de energie electrică, consideră el.
„În contextul actual, ar trebui identificate mai întâi toate mecanismele de piaţă prin care să se instaleze capacitaţi noi de circa 2.500-3.000 MW în maximum trei ani, capacităţi care ar trebui să fie altele decât cele regenerabile cu funcţionare aleatorie, în paralel cu instalarea pe scară largă a regenerabilelor de tip solar sau eolian şi capacităţi de stocare de minimum 1.000 MW. Prosumatorii ar putea contribui la corectarea dezechilibrului cerere-ofertă din piaţa de energie electrică, cu multiple avantaje în exploatarea reţelelor electrice şi satisfacerea cerinţelor de consum local. Înscriindu-se în acest parcurs european, având în vedere trendul de creştere înregistrat în anul 2021 a numărului de prosumatori, pentru România prognozăm pentru finalul anului 2022, existenţa a circa 30.000 de prosumatori, adică circa 150 MW capacitate instalată, cu perspectiva ca la finalul anului 2030 să înregistrăm o capacitate instalată de circa 400-500 MW”, a adăugat şeful ANRE.
În privinţa măsurilor pe care le poate lua ANRE pentru a evita problemele privind facturarea, el a arătat că, începând cu data de 1 iulie 2020, Autoritatea nu mai reglementează preţul de furnizare al gazelor naturale, iar de la data de 1 ianuarie 2021 nici pe cel al energiei electrice pentru clienţii casnici, rolul acesteia rezumându-se doar la aprobarea tarifelor reglementate pentru serviciile de distribuţie, de transport şi de sistem a energiei electrice şi gazelor naturale.
„Odată cu liberalizarea, ANRE a emis o serie de acte normative secundare, stabilind furnizorilor de energie electrică şi gaze naturale atât drepturi, cât şi obligaţii în desfăşurarea activităţii pentru care au primit licenţă de la noi. Astfel, fiind gestionarii contractelor de furnizare a energiei electrice şi a gazelor naturale, dar şi ai facturilor emise, inclusiv consumurilor menţionate în acestea, furnizorii au obligaţia formulării de răspunsuri la reclamaţiile clienţilor finali, fiind inserate obligaţii în acest sens în reglementările emise de noi”, a răspuns Chiriţă.