Sursa foto: Pixabay
Invazia Rusiei în Ucraina a făcut viața și mai grea pentru Fadia Hamieh, un lector universitar libanez care se lupta deja pentru traiul de zi cu zi într-o țară cu o economie în declin, scrie Financial Times. De la începutul lunii martie, făina a dispărut din magazine, iar prețul pâinii a crescut cu 70%. „Supermarketurile strâng bunurile de bază, apoi le vând la prețuri mai mari”, spune Hamieh.
Chiar înainte de criza din Ucraina, Libanul era sub amenințarea unui colaps financiar; moneda sa a pierdut peste 90% din valoare din 2019 până în prezent. Iar pentru că peste 70% din importurile sale de grâu provin din Ucraina, consumatorii au primit acum o nouă lovitură.
Hamieh, al cărui salariu lunar a scăzut de la echivalentul a 1.500 de dolari la 200 de dolari, se confruntă acum cu povara suplimentară a prețurilor ridicate la pâine și a penuriei de alimente de bază. „De fiecare dată când merg să cumpăr lucruri pentru familie, mă deprim. A trebuit să renunțăm la atât de multe lucruri”, a spus ea.
Situația din Liban poate fi mai precară decât în altă parte a lumii arabe din cauza crizei economice paralizante a țării. Dar în întreaga regiune, cerealele și uleiul vegetal din Ucraina și Rusia sunt esențiale pentru dietele naționale, iar războiul a stârnit îngrijorări legate de securitatea alimentară și stabilitatea politică.
Deși prețurile cerealelor au scăzut față de maximele record înregistrate imediat după atacul rusesc, incertitudinea din jurul exporturilor din ambele țări a menținut prețurile grâului cu două treimi mai mari decât în urmă cu un an. Creșterile puternice ale prețurilor alimentelor sunt strâns legate de instabilitatea socială.
Criza alimentară din 2007-2008, cauzată de secete în țări cheie producătoare de grâu și orez și o creștere a prețurilor la energie a dus la revolte în peste 40 de țări din întreaga lume, cunoscute sub numele de „primăvara arabă”.
Fondul Internațional ONU pentru Dezvoltare Agricolă a declarat că impactul creșterii prețurilor la alimente și al penuriei recoltei se face deja simțit în Orientul Mijlociu și Africa de Nord. „Acest lucru ar putea provoca o escaladare a foametei și a sărăciei cu implicații grave pentru stabilitatea globală”, a declarat Gilbert Houngbo, președintele IFAD.
Cu excepția statelor din Golf exportatoare de petrol, majoritatea țărilor arabe au economii slabe, deficite bugetare mari și se bazează pe alimente și energie subvenționate. În afară de Liban, Ucraina este principalul furnizor de grâu pentru Tunisia, Libia și Siria. Egiptul, cel mai mare importator de grâu din lume, se bazează pe Rusia și Ucraina pentru mai mult de 80% din grâul achiziționat de pe piețele internaționale, potrivit datelor ONU Comtrade.
Guvernele din regiune au încercat să țină cont de efectul secundar încercând să procure mai multe provizii de alimente de la alți producători din Europa, raționalizând și impunând interdicții la exportul produselor de bază, inclusiv făină, paste și linte. Libanul și-a alocat toate proviziile de făină pentru producția de pâine, iar guvernul a majorat și prețul.
Bugetele unor țări importatoare de cereale și energie, cum ar fi Egipt, Tunisia și Maroc, vor fi supuse unei presiuni mai mari, pe măsură ce aceste state cheltuiesc mai mult pe importuri și subvenții, spun economiștii.
Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, a avertizat la începutul acestei luni că țările din Orientul Mijlociu și Africa de Nord care se bazează pe importurile de energie și alimente vor simți efectele războiului „destul de grav”.
„Îmi fac griji pentru Egipt”, a spus ea despre impactul prețurilor ridicate la alimente și energie asupra țării, când a fost întrebată despre războiul din Ucraina și care este răspunsul FMI. „Suntem deja implicați în discuții cu Egiptul despre cum să țintim populațiile și afacerile vulnerabile”, a spus ea.
Egiptul a adoptat măsuri drastice pentru a se asigura că programul său de pâine subvenționată, care hrănește 70 de milioane de oameni, va rămâne în picioare, în ciuda războiului. Oficialii spun că au grâu pentru patru luni în grânare, iar recolta locală va începe la jumătatea lunii aprilie.
Luni, guvernul și-a devalorizat moneda și a majorat ratele dobânzilor, în timp ce banca centrală a intervenit pentru a limita impactul războiului din Ucraina asupra economiei. De asemenea, țara a stabilit un plafon la prețul pâinii nesubvenționate, care a crescut în ultimele săptămâni.
Egiptul a încercat să-și diversifice sursa de aprovizionare și anul acesta intenționează să cumpere 6 milioane de tone de grâu local de la fermieri – echivalentul a 60% din recolta așteptată și o creștere de peste 50% față de 2021.
Ca stimulent, guvernul a majorat prețul pe care îl plătește fermierilor și a stabilit un nivel minim de cereale pe care cultivatorii sunt obligați să îl vândă statului. De asemenea, vor avea nevoie de permisiunea de a transporta sau de a vinde orice grâu peste această cotă. Nerespectarea ar putea duce la o pedeapsă cu închisoarea.
Analiștii de la Goldman Sachs au spus că cel mai mare risc pe termen scurt pentru perspectivele Egiptului în următoarele luni ar fi din „ajustările prețurilor interne ale mărfurilor, în special orice ajustare a subvențiilor pentru pâine”.
Programul de pâine subvenționată se află în centrul sistemului de protecție socială din Egipt. Numeroase regimuri succesive s-au ferit să crească prețul pâinii de teamă să nu dezlănțuie tulburări sociale.
În Tunisia sunt așteptate mai multe penurii, în contextul în care se apropie luna sfântă a Ramadanului, perioadă în care consumul de alimente crește. Această situație i-a determinat pe cumpărătorii panicați să golească rafturile supermarketurilor.
Deși ce a preluat puterea în urmă cu opt luni, suspendând parlamentul și constituția, președintele tunisian Kais Saied încă nu a elaborat un plan de salvare a economiei care se deteriorează. În ultimele luni, guvernul a rămas uneori în urmă cu plata salariilor din sectorul public și au existat lipsuri de făină chiar înainte de război.
„Acest lucru este foarte periculos pentru președinte”, a spus Youssef Cherif, un analist politic care conduce Columbia Global Centers din Tunis. „Mulți tunisieni simt că viața lor se înrăutățește și, deși nu vedem mulți oameni care să dea vina direct pe președinte, cred că asta se va întâmpla”, a precizat el.