Sursa Foto: Pexels
China şi-a păstrat prima poziţie în ceea ce priveşte progresul către un viitor al vehiculelor electrice (VE), arată cel mai recent Index EY privind gradul de pregătire al ţărilor pentru vehicule electrice, citat de Agerpres.
Indicele analizează gradul de pregătire a primelor 14 pieţe pentru sosirea EV-urilor, pe baza ofertei, a cererii şi a reglementărilor. Norvegia, nou intrată în Index, se află pe locul al doilea, la mică distanţă de China, datorită cererii foarte mari şi reglementărilor solide. Suedia, Germania şi Marea Britanie completează primele cinci locuri.
Fabricarea bateriilor şi controlul lanţului de aprovizionare rămâne un factor cheie pentru China, care deţine 122 din cele 200 de giga fabrici de litiu din lume.
Susţinută de cererea în creştere a consumatorilor (51% dintre consumatorii chinezi respondenţi se aşteaptă să cumpere un VE ca următorul lor vehicul) şi de infrastructura de încărcare extinsă (până în 2021, China a implementat 41% din toate încărcătoarele rapide de curent continuu), China continuă să fie cea mai mare piaţă de VE la nivel global în termeni de volum absolut. Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că are un deficit global de aprovizionare cu energie electrică.
Norvegia, nou intrată în Index, este de mult timp un pionier atunci când vine vorba de adoptarea VE. Acest lucru se datorează unei reglementări puternice sub forma unor avantaje fiscale, precum şi introducerii de benzi şi locuri de parcare pentru VE, ceea ce a făcut ca VE să reprezinte peste 70% din totalul înmatriculărilor de maşini noi din 2021. Ecosistemul energetic puternic al Suediei, împreună cu o adoptare ridicată de către consumatori (peste 40% în 2021, conform analizei EY) şi o prezenţă puternică a producătorilor (se aşteaptă ca 41% din toate maşinile produse în Suedia să fie modele electrice între 2022-26), înseamnă că ţara rămâne în faţa Germaniei şi a Marea Britanie.
Cu toate acestea, atât Germania, cât şi Marea Britanie au o bază puternică de producători de echipamente originale (OEM), producţie localizată de baterii şi viitoare lansări de vehicule electrice care merită statutul de “lideri” acordat de raport.
Patru dintre primele cinci ţări în clasamentul general al EY Electric Vehicle Country Readiness Index se află, de asemenea, printre primele cinci ţări în ceea ce priveşte pilonul de reglementare (China, Norvegia, Marea Britanie şi Germania). Este clar că există o corelaţie puternică între succesul general şi puterea reglementării.
În pofida unei prezenţe solide a producătorilor de echipamente originale şi a sprijinului puternic din partea administraţiei preşedintelui Biden, SUA rămâne pe locul şapte în clasamentul general – aceeaşi poziţie în index ca şi anul trecut. Cu toate acestea, potrivit raportului, acest lucru se datorează în principal cererii scăzute. Mai puţin de 4% din înmatriculările de maşini noi din SUA sunt vehicule electrice şi, după cum arată EY Mobility Consumer Index, doar 29% dintre consumatorii americani doresc să cumpere un vehicul electric ca următorul lor vehicul, cel mai mic procent dintre toate ţările analizate.
În ciuda faptului că are cea mai mare proporţie de respondenţi care doresc să cumpere un vehicul electric (73%), Italia se află pe locul 12, în urma vecinilor săi europeni. Acest lucru se datorează în mare parte lipsei de infrastructură şi a unui ecosistem energetic care are nevoie de îmbunătăţiri.
Canada urmează pe poziţia a 13-a, în pofida unui ecosistem energetic puternic şi a planurilor de construire a unor fabrici de baterii în ţară. De asemenea, se situează în urma cererii, în parte din cauza costului ridicat al vehiculelor electrice în Canada.
Pe poziţia a 14-a, India se confruntă cu probleme similare celor din Canada, infrastructura de încărcare şi accesibilitatea fiind principalele obstacole în calea progresului. Cu toate acestea, se depun eforturi în domeniul reglementării, cu sisteme de stimulente legate de producţie care urmăresc să accelereze fabricarea a 50 GWh de baterii.
“Cota de piaţă a maşinilor electrice comercializate în primele 7 luni ale anului 2022 a ajuns la aproximativ 8% în România, de aproape 4 ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Dacă adăugăm şi maşinile full hybrid, cota de piată este de 20%. Fără investiţii semnificative în dezvoltarea infrastructurii de încărcare acest trend nu poate fi însă susţinut”, a spus Mihai Drăghici, director Consultanţă, EY România.