Cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat abia 0,48% din PIB-ul României anul trecut. În 2020, țara noastră se afla pe ultimul loc între țările UE în ceea ce privește cheltuielile cu cercetarea

Cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat abia 0,48% din PIB-ul României anul trecut, din care 0,29% pentru sectorul privat și doar 0,19% pentru sectorul public, arată datele Institutului Național de Statistică. În România, în anul 2021, s-au cheltuit 5,616 miliarde de lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare. La sfârşitul anului 2021, 47.011 salariați îşi desfăşurau activitatea în cercetare-dezvoltare, în creștere cu 3,8 % față de anul 2020.  Cifrele sunt ceva mai mari decât anul anterilor: În 2020, cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,47% din PIB, iar cheltuielile au fost de 4,964 de miliarde de lei.

În anul 2021, au fost cheltuite 5,61 de miliarde de lei pentru cele patru sectoare de performanţă ale activității de cercetare-dezvoltare, din care 5,135 de miliarde de lei cheltuieli curente (91,4%) şi 481,2 milioane lei cheltuieli de capital (respectiv 8,6%).

După sursele de finanţare ale cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare, în anul 2021, sursele furnizate de întreprinderi au avut cea mai ridicată pondere, respectiv 51,8%. Urmează fondurile publice (inclusiv fondurile publice generale universitare) cu doar 31,6%. În cadrul sectoarelor de performanţă, cele mai mari sume din fondurile publice au fost primite de către unitǎţile din sectorul guvernamental (73,1%), urmate de unitǎţile din sectorul învăţământ superior (65,6%).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Sursele de finanţare pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din străinătate au fost orientate în cea mai mare parte către unităţile din sectorul mediului de afaceri (57,4%), sectorul guvernamental (24,6%) şi sectorul învăţământ superior (17,0%).

Peste 47.000 de salariaţii în activitatea de cercetare – dezvoltare

La 31 decembrie 2021, în activitatea de cercetare-dezvoltare lucrau 47011 salariaţi, din care 21617 erau femei, respectiv 46,0%. După nivelul de pregătire profesională, 85,8% din numărul salariaţilor care au lucrat în activitatea de cercetare-dezvoltare la sfârşitul anului 2021 aveau studii superioare (40320 salariați), iar 14,2% aveau alt nivel de pregătire, exclusiv studii superioare (6691 salariați). În anul 2021, în activitatea de cercetare-dezvoltare erau implicate 18982 persoane cu studii doctorale şi postdoctorale, din care 9425 femei.

În funcție de orele efectiv lucrate, 72,9% dintre salariaţii care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare în anul 2021, au lucrat normă întreagă de timp

Pe categorii de ocupaţii, în anul 2021, ponderea cea mai mare a salariaţilor din activitatea de cercetaredezvoltare a fost reprezentată de cercetători 62,4% din total, respectiv 29347 salariaţi, în creștere cu 1257 salariaţi, comparativ cu anul 2020.

Cifrele sunt ceva mai mari decât anul anterilor: În 2020, cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,47% din PIB, din care 0,28% pentru sectorul privat și 0,19% pentru sectorul public. În România, în anul 2020, s-au cheltuit 4,964 de miliarde de lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare. La sfârşitul anului 2020, numărul de salariați care îşi desfăşurau activitatea în cercetare-dezvoltare a fost de 45304 salariaţi, în creștere cu 3,0 % față de anul 2019.

România se afla în 2020 pe ultimul loc între țările UE în ceea ce privește cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare. Statele membre ale Uniunii Europene (UE) au cheltuit aproximativ 311 miliarde de euro pentru cercetare şi dezvoltare (R&D) în 2020, echivalentul a 2,3% din PIB, arată datele Eurostat și citate de Agerpres. Pe ultimul loc în rândul acestor ţări se află România, care anul trecut a alocat pentru acest domeniu doar 0,47% din PIB. Belgia şi Suedia au alocat, anul trecut, 3,5% din PIB pentru cercetare, urmate de Austria (3,2%) şi Germania (3,1%), iar şase state membre alocă mai puţin de 1% din PIB pentru cercetare şi dezvoltare: Cipru, Bulgaria şi Slovacia (toate cu aproximativ 0,9% din PIB), Malta şi Letonia (ambele cu 0,7% din PIB) şi România (0,47% din PIB).