Cum măsurile populiste nu s-au putut bate cu piața pentru a reduce din inflație. Trei exemple despre cum piața reacționează la măsurile populiste adoptate de guverne

kelemen hunor marcel ciolacu nicolae ciuca coalitie guvernare udmr psd pnl Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Guvernele din toată lumea și inclusiv din România s-au luptat în acest an pentru a ține în frâu inflația în creștere constantă, ca urmare a prețurilor mari la energie și mai ales din cauza războiului din Ucraina. Însă măsurile populiste adoptate nu au putut ține pasul cu piața care a reacționat mai rapid. Economedia vă prezintă o scurtă listă cu 3 exemple despre cum piața reacționează la măsurile populiste adoptate de guverne, inclusiv de România.

Plafonarea prețului lemnelor a dus la penurie în piață

Guvernul a decis în luna octombrie să plafoneze prețul lemnului la 400 lei pe metru cub (față de 500 de lei mc cum era prevăzut în prima formă a OUG), la solicitarea premierului Nicolae Ciucă, pentru toți actorii din piață, adică atât pentru compania de stat Romsilva, cât și pentru companiile private care vând lemn.

Analize Economedia

inflatie bani echilibru balanta
la veterinar
camioane UMB autostrazi
Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda
noii directori de la Transelectrica - Economedia
crestere economica grafic calcule foto pexels-pixabay
retea electrica - Transelectrica
Ford Courier Craiova Otosan (1)
Schaeffler Romania 1

Măsura a fost criticată de economiști și actori din piața lemnului, dar și de activiști de mediu și chiar de liberali, deși măsura a fost decisă de un Executiv PSD-PNL.

Distribuitorii anunțau atunci că prețul de vânzare cerut atunci de guvern era mult prea mic în comparație cu costul de achiziționare inițial, ceea ce a însemnat că aceștia nu mai putea face profit. Asociația Prolemn spunea că pe piața lemnului nu este o lipsă, marfă este în depozite, dar la prețul de 650 de lei pe metru cub, mai mare cu 40% față de anul trecut.

Drept urmare, măsura de plafonare a prețului lemnului a dus la scurt timp la penurie în piață.

Astfel, la doar o lună după ce s-a votat plafonarea prețului la lemne, guvernul lua în calcul eliminarea pragului de 400 de lei. Premierul Nicolae Ciucă declara în noiembrie, în cadrul unei întâlniri la fabrica IVECO, că se dovedeşte că nu este tocmai conform cu realitatea, de aceea vor lua măsuri de corectare. Premierul a precizat că au puterea să recunoască acolo unde greşesc şi să ia măsuri în consecinţă.

Ministrul Tanczos Barna a fost chemat, luni, pe 5 decembrie, în Parlament, pe tema deciziei de plafonare, spunând că „Romsilva a luat foarte multe măsuri pentru a asigura nu doar anul acesta, ci şi anul viitor lemnul de foc pentru cetăţeni”.

Plafonarea prețului la carburanți

Guvernul Viktor Orban a decis în urmă cu mai bine de un an, pe 15 noiembrie 2021, plafonarea prețurilor la benzină și motorină în Ungaria la 480 de foriți per litru, când Viktor Orban era în plină campanie electorală pentru alegerile generale. Măsura a fost introdusă inițial pentru trei luni și a fost prelungită de mai multe ori.

Ulterior, legislația s-a modificat, fiind aplicată doar pentru mașinile înmatriculate în acea țară, deoarece se făcea un turism al carburanților, adică cetățeni și companii din statele vecine alimentau în Ungaria deoarece era mai ieftin.

Analiștii și companiile care dețin benzinării au avertizat încă de anul trecut că plafonarea prețului este o măsură nesustenabilă, cu atât mai mult cu cât Ungaria este net importator de produse petroliere. Presa independentă de la Budapesta a scris în repetate rânduri că e vorba despre o măsură cu caracter electoral, menită să îi asigure premierului populist Viktor Orban simpatia electoratului.

Șeful companiei MOL, cea mai mare companie petrolieră din Ungaria, a avertizat guvernul într-o ieșire publică despre iminenta penurie de motorină din țară din cauza refuzului furnizorilor de a mai vinde combustibil în această țară.

Ulterior, așa cum era așteptat, măsura adoptată de guvernul ungar a provocat o criză de aprovizionare ce a lăsat sute de benzinării fără carburanți. Automobiliștii au avut dificultăți în a găsi combustibil, iar acolo unde au dat din greșeală peste benzină sau motorină, au fost nevoiți să stea la cozi de ore întregi pentru a obține o picătură sau două. Pe măsură ce benzinăriile au rămas fără combustibil, acestea s-au închis una câte una.

Drept urmare, în data de 7 decembrie, Guvernul Ungariei a renunțat brusc la plafonarea prețului la carburanți pentru orice tip de consumatori.

Modelul plafonării prețurilor din Ungaria a făcut discipoli și în România, unde Marcel Ciolacu și alți lideri PSD au cerut în repetate rânduri același tip de măsură, respinsă însă de PNL.

Guvernul român a decis totuși să acorde o compensare de 50 de bani pe litru a prețului la pompă al carburanților, jumate din aceasta fiind suportată de către stat, iar cealaltă voluntar de către companiile de carburanți.

Compensarea prețului la carburanți a fost anunțată de guvern în luna iunie, pe fondul creșterii rapide a prețurilor. Măsura, care inițial trebuia să fie în vigoare trei luni, s-a prelungit până în decembrie.

Însă deoarece prețurile carburanților au scăzut în ultimele luni destul de mult, premierul Nicolae Ciucă a anunțat miercuri, pe 28 decembrie, că se va suspenda compensarea cu 50 de bani a prețului la pompă al carburanților. „Dacă prețurile vor avea o evoluție care să depășească puterea de cumpărare și de susținere la nivelul cetățenilor” compensarea va fi aplicată din nou, a menționat Ciucă.

Consecințele deciziei Guvernului de la Budapesta de a plafona prețurile alimentelor

Guvernul condus de premierul Viktor Orban a decis în luna februarie din 2022 să plafoneze preţurile la produsele alimentare de bază: lapte, zahăr, făină, ulei de floarea soarelui, carne de porc și pui, în încercarea de a proteja gospodăriile de creşterea costurilor, măsură ce a dus la decizia mai multor magazine de retail să reducă limita de cumpărare per consumator. În luna noiembrie, guvernul Ungariei a decis extinderea acestor categorii de produse inclusiv la ouă și cartofi.

Așa cum era de așteptat, piața a reacționat și după această extindere. Astfel că, un plan conceput să îi protejeze pe consumatorii ungari de cea mai ridicată rată a inflaţiei din Uniunea Europeană a generat consecinţe nedorite, în condiţiile în care chiar înainte de sărbători retailerii un început să raţionalizeze produsele alimentare, o reminiscenţă a perioadei comuniste.

Alte lanţuri de magazine precum Spar, Lidl şi Tesco au introdus restricţii similare. În aceste condiţii, unele persoane au început să îşi pune întrebări dacă vor putea găti tradiţionala ruladă cu mac, nelipsită de pe mesele de Crăciun.

Eforturile premierului Orban de a plafona preţurile la alimente fac parte dintr-un program mai amplu destinat plafonării costurilor la gamă largă de produse de la carburanţi şi până la credite ipotecare, în ideea de a-i ajuta pe unguri să facă faţă cea mai gravă criză a costului vieţii din Europa. Însă, Banca Naţională a Ungariei (NBH) spune că aceste măsuri au generat efecte adverse, creând rafturi goale şi majorări de preţuri în una din cele mai deschise economii ale lumii.

Guvernul de la Budapesta se aştepta ca inflaţia, care la 22,5% este deja cea mai mare din UE, să ajungă până la 25% la finele anului. Preţurile la alimente au crescut cu 49% în ritm anual în luna noiembrie, mai mult decât dublu faţă de media din blocul comunitar.

La începutul lunii februarie, PSD ar fi propus în coaliție plafonarea prețurilor la opt alimente de bază, printre care s-ar număra făina, uleiul, zahărul, laptele, ouăle și două sortimente de carne, iar o astfel de plafonare ar putea dura maximum șase luni, au declarat atunci pentru G4Media surse politice. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, era chiar un susținător al acestei măsuri, dând ca exemplu atunci și alte țări care au luat măsuri similare. Măsura plafonării prețurilor la alimente în România nu a fost însă adoptată.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

Comentarii

Comments are closed.

Comentarii

Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.