Bursele europene au înregistrat în 2022 cele mai slabe performanţe de după 2018

crestere economica, grafic Sursa: Pexels

Bursele europene au înregistrat în 2022 cele mai slabe performanţe de după 2018, din cauza războiului Rusiei în Ucraina, inflaţiei ridicate şi înăspririi politicii monetare, care au afectat activele de risc din întreaga lume, transmite CNBC, citat de News.ro.

Indicele paneuropean Stoxx 600 a încheiat ultima zi de tranzacţionare a anului 2022 în scădere cu 1,3%, iar de la începutul anului a coborât cu 12,76%, aceasta fiind cea mai proastă performanţă după o scădere anuală de 13,24% în 2018.

Indicele european blue-chip s-a bucurat de un 2021 excelent, crescând cu 22,25%.

Analize Economedia

inflatie bani echilibru balanta
la veterinar
camioane UMB autostrazi
Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda
noii directori de la Transelectrica - Economedia
crestere economica grafic calcule foto pexels-pixabay
retea electrica - Transelectrica
Ford Courier Craiova Otosan (1)
Schaeffler Romania 1

Vineri, indicele francez CAC 40 a închis în declin cu 1,5%, iar indicele german DAX cu 1,1%, cele două burse înregistrând pierderi anuale de 9,5% şi, respectiv, 12,5%.

Indicele FTSE 100 din Regatul Unit, care a fost deschis vineri pentru o jumătate de zi, a închis în coborâre cu 0,8% şi a înregistrat un câştig anual de 1,2%.

Indicele FTSE 250, mai concentrat pe piaţa internă, a pierdut 19,5% în 2022, aceasta fiind cea mai mare pierdere anuală din 2008.

Economiile din întreaga lume au început anul încercând să iasă din pandemia de Covid-19, cu restricţii persistente în China şi alte blocaje ale aprovizionării formând ceea ce a fost caracterizat greşit de Rezerva Federală a SUA în 2021 drept presiune inflaţionistă ”tranzitorie”.

Invadarea neprovocată a Ucrainei de către Rusia, în februarie, şi utilizarea ulterioară a exporturilor sale de alimente şi energie ca pe nişte arme, în faţa sancţiunilor ample din partea puterilor occidentale, au provocat creşterea vertiginoasă a preţurilor alimentelor şi energiei şi au agravat această presiune, contribuind la trimiterea inflaţiei la maxime ale mai multor decenii în multe economii mari.

Criza costului vieţii, rezultată din creşterea facturilor energiei pentru întreprinderi şi consumatori, a început în cele din urmă să afecteze activităţile economice, în timp ce Rezerva Federală americanp şi alte bănci centrale importante au fost forţate să înăsprească politica monetară cu creşteri agresive ale ratelor dobânzilor pentru a controla inflaţia.

Cu toate acestea, aceste eforturi de suprimare a cererii au cântărit foarte mult asupra economiilor deja vulnerabile.

Se preconizează că Regatul Unit va fi deja în ceea ce va fi cea mai lungă recesiune înregistrată vreodată, în timp ce o scădere în zona euro este, de asemenea, văzută ca fiind foarte probabilă.

Având în vedere că războiul din Ucraina nu dă semne de scădere, în timp ce China se află în procesul de redeschidere a economiei sale, după trei ani de măsuri stricte anti-Covid, investitorii privesc cu o oarecare emoţie către 2023.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: