Studiu: Românii muncesc mai mult pentru a-și crește veniturile. 39% dintre angajați și-au găsit sau se află în căutarea unui al doilea loc de muncă pentru a gestiona criza costului vieții

Peste jumătate dintre angajații români (59%) sunt îngrijorați de impactul incertitudinii economice asupra siguranței locului de muncă, potrivit studiului Randstad Workmonitor, aflat la a  douăzecea ediție. O treime (33%) dintre aceștia sunt îngrijorați de pierderea locului de muncă, procent care crește la 43 % în cazul celor cu vârsta cuprinsă între 45-54 de ani. 39% dintre angajați și-au găsit sau se află în căutarea unui al doilea loc de muncă pentru a gestiona criza costului vieții, în timp ce o cincime se gândesc să demisioneze pentru a găsi un loc de muncă mai bine plătit.

“Angajații nu sunt dispuși să renunțe la niciunul dintre obiceiurile instalate în pandemie, cum ar fi munca flexibilă și echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Strategia de resurse umane câștigătoare în acest an include crearea unui loc de muncă fericit, incluziv, de care oamenii să simtă că aparțin, unde își găsesc inspirație și un scop în care se regăsesc”, spune Mihaela Maranca, Director General, Randstad România. Sprijinul acordat pentru cheltuielile aferente costului de viață devine un nou diferențiator în căutarea de angajați.

O treime (29%) dintre angajați spun că preferă să fie șomeri decât nefericiți la un loc de muncă și peste jumătate (54%) declară că și-ar da demisia dacă angajatorul nu ar lua în considerare o solicitare a lor privind condiții mai bune de lucru. În ciuda crizei costului vieții și a noilor preocupări legate de siguranța locurilor de muncă, aceste procente sunt în mare parte neschimbate față de ediția de anul trecut a Ranstad Workmonitor.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Mai mult de lucru pentru venituri mai mari

Deși angajații nu sunt dispuși să renunțe la flexibilitate, mediul economic provocator, alături de creșterea costului vieții și a inflației la nivel global în întreaga lume, i-a împins să caute noi surse de venit. Astfel, studiul arată că aproape jumătate dintre angajații români (39% față de 25% la nivel global) au luat decizia de a-și lua sau de a căuta un al doilea loc de muncă pentru a-i ajuta să gestioneze criza costului vieții, procent în creștere în cazul angajaților cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani (44%) și mai mic în rândul Gen Z* (31.6%).

Puțin sub un sfert (23%) intenționează să-și mărească volumul de ore de lucru la actualul loc de muncă, procent mai mare pentru Gen Z (38%) și de 17% în cazul Baby Boomers. O cincime (19%) se gândesc să demisioneze pentru a găsi un loc de muncă mai bun, ca soluție la contextul economic prezent. Mai mult de un sfert din Gen Z au în vedere această perspectivă, dar numai în jur de 10% din Baby Boomers o iau în considerare.

Criza costului vieții are impact și asupra așteptărilor angajaților cu privire la pensionare; peste un sfert (30%) din Baby Boomers amână pensionarea din cauza poziției lor financiare și 62.5% dintre respondenți spun că grijile legate de bani îi împiedică să se pensioneze mai devreme, așa cum și-ar dori. În timp ce, la nivel global, 50.6% cred că vor putea să se pensioneze înainte de vârsta de 65 de ani, 69.3% dintre români cred acest lucru. Printre factorii care îi împiedică pe români să se pensioneze cât mai devreme, aceștia menționează: poziția financiară (62.5%), faptul că simt că au nevoie de muncă în viața lor (30%), faptul că simt că angajatorul are nevoie de ei (10.5%).

Gen Z – 18-24 ani, Millennials – 25-34 ani, Baby Boomers – 55-67 ani

Angajații așteaptă sprijin financiar din partea angajatorilor

Pe lângă măsurile pe care le iau la nivel individual, angajații se uită și spre compania unde lucrează pentru a-i ajuta să gestioneze criza costului vieții, fie că este vorba de creșterea salariilor, a bonusurilor în afara evaluărilor salariale, fie de alte modalități. 32.5% dintre angajații români (față de 41% la nivel global) ar dori un bonus lunar din partea angajatorilor și 32.2% (39% la nivel global) ar vrea o creștere a salariului în plus față de cea anuală. Aproape o treime (28%, similar cu procentul mediu global) ar dori subvenții pentru costul energiei, al călătoriilor sau al altor cheltuieli zilnice.

Randstad Workmonitor 2023 arată că pandemia a lăsat o moștenire durabilă cu privire la așteptările angajaților privind flexibilitatea. În ciuda contextului economic, 70.8% dintre aceștia (față de 61% media globală) au declarat că nu ar accepta un loc de muncă dacă ar considera că acesta le-ar afecta echilibrul dintre viața profesională și cea personală. Pentru 98% dintre aceștia, echilibrul dintre viața profesională și cea personală este, imediat după salariu, cel mai important factor de evaluare a unui loc de muncă. Pentru marea majoritate (89% față de media globală, de 83%), programul de lucru flexibil este un alt criteriu important, preferat față de politica privind concediul pentru creșterea copilului (73.5%) și aproape la fel de important ca formarea și dezvoltarea (89.3%). Peste trei sferturi (79.4% – România, 71% – media globală) au declarat că flexibilitatea în ceea ce privește locația de lucru este esențială.

Angajații români și părăsirea locului de muncă

Statistici privind atitudinea angajaților față de subiectul părăsirii locului de muncă:

Studiu pe 500 de angajați

Randstad Workmonitor a fost lansat în 2003 și acum se desfășoară în 34 de piețe din întreaga lume. Studiul acoperă țări din Europa, Asia Pacific, America de Nord și America de Sud. Acesta se desfășoară online, în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 67 de ani, angajate timp de cel puțin 24 de ore pe săptămână (minim 90%) sau șomeri care intenționează să își caute un loc de muncă în viitor. Prezenta ediție românească a studiului s-a desfășurat online, în rândul a 500 de angajați cu vârsta cuprinsă între 18 și 67 de ani, în luna octombrie.