Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Peste jumătate dintre angajații români (59%) sunt îngrijorați de impactul incertitudinii economice asupra siguranței locului de muncă, potrivit studiului Randstad Workmonitor, aflat la a douăzecea ediție. O treime (33%) dintre aceștia sunt îngrijorați de pierderea locului de muncă, procent care crește la 43 % în cazul celor cu vârsta cuprinsă între 45-54 de ani. 39% dintre angajați și-au găsit sau se află în căutarea unui al doilea loc de muncă pentru a gestiona criza costului vieții, în timp ce o cincime se gândesc să demisioneze pentru a găsi un loc de muncă mai bine plătit.
“Angajații nu sunt dispuși să renunțe la niciunul dintre obiceiurile instalate în pandemie, cum ar fi munca flexibilă și echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Strategia de resurse umane câștigătoare în acest an include crearea unui loc de muncă fericit, incluziv, de care oamenii să simtă că aparțin, unde își găsesc inspirație și un scop în care se regăsesc”, spune Mihaela Maranca, Director General, Randstad România. Sprijinul acordat pentru cheltuielile aferente costului de viață devine un nou diferențiator în căutarea de angajați.
O treime (29%) dintre angajați spun că preferă să fie șomeri decât nefericiți la un loc de muncă și peste jumătate (54%) declară că și-ar da demisia dacă angajatorul nu ar lua în considerare o solicitare a lor privind condiții mai bune de lucru. În ciuda crizei costului vieții și a noilor preocupări legate de siguranța locurilor de muncă, aceste procente sunt în mare parte neschimbate față de ediția de anul trecut a Ranstad Workmonitor.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Mai mult de lucru pentru venituri mai mari
Deși angajații nu sunt dispuși să renunțe la flexibilitate, mediul economic provocator, alături de creșterea costului vieții și a inflației la nivel global în întreaga lume, i-a împins să caute noi surse de venit. Astfel, studiul arată că aproape jumătate dintre angajații români (39% față de 25% la nivel global) au luat decizia de a-și lua sau de a căuta un al doilea loc de muncă pentru a-i ajuta să gestioneze criza costului vieții, procent în creștere în cazul angajaților cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani (44%) și mai mic în rândul Gen Z* (31.6%).
Puțin sub un sfert (23%) intenționează să-și mărească volumul de ore de lucru la actualul loc de muncă, procent mai mare pentru Gen Z (38%) și de 17% în cazul Baby Boomers. O cincime (19%) se gândesc să demisioneze pentru a găsi un loc de muncă mai bun, ca soluție la contextul economic prezent. Mai mult de un sfert din Gen Z au în vedere această perspectivă, dar numai în jur de 10% din Baby Boomers o iau în considerare.
Criza costului vieții are impact și asupra așteptărilor angajaților cu privire la pensionare; peste un sfert (30%) din Baby Boomers amână pensionarea din cauza poziției lor financiare și 62.5% dintre respondenți spun că grijile legate de bani îi împiedică să se pensioneze mai devreme, așa cum și-ar dori. În timp ce, la nivel global, 50.6% cred că vor putea să se pensioneze înainte de vârsta de 65 de ani, 69.3% dintre români cred acest lucru. Printre factorii care îi împiedică pe români să se pensioneze cât mai devreme, aceștia menționează: poziția financiară (62.5%), faptul că simt că au nevoie de muncă în viața lor (30%), faptul că simt că angajatorul are nevoie de ei (10.5%).
Gen Z – 18-24 ani, Millennials – 25-34 ani, Baby Boomers – 55-67 ani
Angajații așteaptă sprijin financiar din partea angajatorilor
Pe lângă măsurile pe care le iau la nivel individual, angajații se uită și spre compania unde lucrează pentru a-i ajuta să gestioneze criza costului vieții, fie că este vorba de creșterea salariilor, a bonusurilor în afara evaluărilor salariale, fie de alte modalități. 32.5% dintre angajații români (față de 41% la nivel global) ar dori un bonus lunar din partea angajatorilor și 32.2% (39% la nivel global) ar vrea o creștere a salariului în plus față de cea anuală. Aproape o treime (28%, similar cu procentul mediu global) ar dori subvenții pentru costul energiei, al călătoriilor sau al altor cheltuieli zilnice.
Randstad Workmonitor 2023 arată că pandemia a lăsat o moștenire durabilă cu privire la așteptările angajaților privind flexibilitatea. În ciuda contextului economic, 70.8% dintre aceștia (față de 61% media globală) au declarat că nu ar accepta un loc de muncă dacă ar considera că acesta le-ar afecta echilibrul dintre viața profesională și cea personală. Pentru 98% dintre aceștia, echilibrul dintre viața profesională și cea personală este, imediat după salariu, cel mai important factor de evaluare a unui loc de muncă. Pentru marea majoritate (89% față de media globală, de 83%), programul de lucru flexibil este un alt criteriu important, preferat față de politica privind concediul pentru creșterea copilului (73.5%) și aproape la fel de important ca formarea și dezvoltarea (89.3%). Peste trei sferturi (79.4% – România, 71% – media globală) au declarat că flexibilitatea în ceea ce privește locația de lucru este esențială.
Angajații români și părăsirea locului de muncă
Statistici privind atitudinea angajaților față de subiectul părăsirii locului de muncă:
| Au amenințat că își dau demisia pentru a negocia salarii sau condiții de muncă mai bune | 18.6% |
| Au renunțat la un loc de muncă din cauza salariului mic | 31.3% |
| Au renunțat la un loc de muncă pentru că nu se potrivea cu viața lor personală | 37% |
| Au renunțat la un loc de muncă pentru că nu le-a oferit suficientă flexibilitate | 28.5% |
| Au renunțat la un loc de muncă fără să aibă asigurată angajarea în altă parte | 30.5% |
| Și-au dat demisia din cauza unui loc de muncă toxic | 22.5% |
| Au “renunțat în liniște” la un loc de muncă (s-au rezumat strict la ce s-a cerut de la ei și nimic mai mult) | 40.5% |
| Au renunțat la un loc de muncă din cauza lipsei de oportunități de avansare | 30.9% |
Studiu pe 500 de angajați
Randstad Workmonitor a fost lansat în 2003 și acum se desfășoară în 34 de piețe din întreaga lume. Studiul acoperă țări din Europa, Asia Pacific, America de Nord și America de Sud. Acesta se desfășoară online, în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 67 de ani, angajate timp de cel puțin 24 de ore pe săptămână (minim 90%) sau șomeri care intenționează să își caute un loc de muncă în viitor. Prezenta ediție românească a studiului s-a desfășurat online, în rândul a 500 de angajați cu vârsta cuprinsă între 18 și 67 de ani, în luna octombrie.