Sectorul nebancar reprezintă acum jumătate din activele întregului sistem financiar mondial şi ar trebui reglementat mai ferm pentru a-i proteja stabilitatea, au declarat marţi economişti ai Fondului Monetar Internaţional, transmite agenția Reuters, citată de News.ro.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Publicarea cercetării acestora vine cu o săptămână înainte ca FMI şi Banca Mondială să convoace o reuniune semestrială a bancherilor centrali şi a miniştrilor de finanţe, la Washington, pe fondul consecinţelor falimentelor de luna trecută ale băncilor americane şi europene, transmite Reuters.
În anii de după criza de pe Wall Street din 2008, guvernele au promovat creşterea economică menţinând ratele dobânzilor scăzute, în timp ce au întărit supravegherea băncilor tradiţionale.
Potrivit documentului FMI, acest lucru a condus active financiare de mii de miliarde de dolari în mâinile fondurilor speculative, companiilor de asigurări, planurilor de pensii şi altora din afara sectorului bancar, care pot face investiţii mai riscante în căutarea profiturilor, dar cu mai puţine garanţii şi puţine date disponibile publicului.
”Decidenţii politici au nevoie de instrumente adecvate pentru a face faţă tulburărilor. Supravegherea, reglementarea şi supravegherea robuste sunt condiţii esenţiale” dintre intermediarii financiari nebancari, au declarat oficiali înalţi ai FMI într-o postare pe blog publicată simultan.
Autorii, Fabio Natalucci, Antonio Garcia Pascual şi Thomas Piontek, au subliniat în special criza obligaţiunilor de anul trecut din Marea Britanie, când un plan nefast de stimulare guvernamentală a declanşat un cerc vicios. Creşterea împrumuturilor guvernamentale a dus la creşterea randamentelor obligaţiunilor, provocând pierderi uluitoare pentru fondurile de pensii cu investiţii cu venit fix cu efect de levier, ceea ce a dus la apeluri în marjă care au forţat fondurile să vândă şi au condus randamentele şi mai mari – până când Banca Angliei a intervenit.
În vremuri de inflaţie ridicată, stresul de pe piaţă ca acesta poate face băncile centrale să se confrunte cu alegeri dificile între obiective contradictorii: pe de o parte, nevoia de a înăspri politica monetară pentru a menţine preţurile sub control, în timp ce, pe de altă parte, să simtă presiunea de a stabiliza instituţiile sau pieţele care au faliment cu injecţii de numerar, potrivit lucrării de cercetare.
Drept urmare, intermediarii financiari nebancari ”trebuie să fie reglementaţi şi supravegheaţi dintr-o multitudine de unghiuri diferite”, se spune, inclusiv în ceea ce priveşte divulgarea datelor şi cerinţele de guvernanţă pentru a gestiona riscul şi regulile de gestionare a capitalului şi a lichidităţii.
Băncile centrale se pot confrunta în continuare cu crize, dar intervenţiile lor ar trebui să fie temporare, vizând zone specifice care reprezintă cea mai mare ameninţare, oferind acces la facilităţi speciale de împrumut sau acţionând ca creditori de ultimă instanţă în condiţii stricte, cu supraveghere atentă din partea autorităţilor de reglementare, se arată în ziarul FMI.
