Photo: Dreamstime.com © Tascha Rassadornyindee
Companiile care implementează instrumente generative de inteligenţă artificială, cum ar fi ChatGPT, vor trebui să dezvăluie orice material protejat de drepturi de autor folosit pentru a-şi dezvolta sistemele, conform unui acord UE iniţial, care ar putea deschide calea pentru primele legi cuprinzătoare din lume care reglementează tehnologia, transmite agenția Reuters, citată de News.ro. Conform propunerilor, instrumentele AI vor fi clasificate în funcţie de nivelul lor de risc perceput: de la minim la limitat, ridicat şi inacceptabil.
Comisia Europeană a început să elaboreze Legea privind inteligenţa artificială în urmă cu aproape doi ani, pentru a reglementa tehnologia emergentă a inteligenţei artificiale, care a cunoscut un boom în investiţii şi popularitate după lansarea chatbot-ului ChatGPT, alimentat de AI, al OpenAI.
Membrii Parlamentului European au convenit să treacă proiectul la următoarea etapă, în timpul căruia parlamentarii UE şi statele membre vor dezbate detaliile finale ale proiectului de lege.
Conform propunerilor, instrumentele AI vor fi clasificate în funcţie de nivelul lor de risc perceput: de la minim la limitat, ridicat şi inacceptabil.
Domeniile de îngrijorare ar putea include supravegherea biometrică, răspândirea dezinformării sau limbajul discriminatoriu.
Deşi instrumentele cu risc ridicat nu vor fi interzise, cei care le folosesc vor trebui să fie foarte transparenţi în operaţiunile lor.
Companiile care implementează instrumente AI generative, cum ar fi ChatGPT sau generatorul de imagini Midjourney, vor trebui, de asemenea, să dezvăluie orice material protejat prin drepturi de autor folosit pentru a-şi dezvolta sistemele.
Această prevedere este o completare cu întârziere, elaborată în ultimele două săptămâni, potrivit unei surse familiare cu discuţiile.
Unii membri ai comitetului au propus iniţial interzicerea materialelor protejate prin drepturi de autor care sunt folosite pentru a antrena modele AI generative, a spus sursa, dar acest lucru a fost abandonat în favoarea unei cerinţe de transparenţă.
”Împotriva dorinţelor conservatoare de mai multă supraveghere şi fanteziei de stânga de suprareglementare, parlamentul a găsit un compromis solid care să reglementeze AI în mod proporţional, să protejeze drepturile cetăţenilor, precum şi să stimuleze inovaţia şi să stimuleze economia”, a declarat Svenja Hahn, deputat în Parlamentul European.
Analistul Macquarie Fred Havemeyer a spus că propunerea UE este una ”cu tact” mai degrabă decât o abordare ”întâi interzice şi pune întrebări mai târziu” propusă de unii.
OpenAI, susţinută de Microsoft, a provocat uimire şi anxietate în întreaga lume când a dezvăluit ChatGPT la sfârşitul anului trecut.
Chatbotul a devenit aplicaţia pentru consumatori cu cea mai rapidă creştere din istorie, ajungând la 100 de milioane de utilizatori activi lunar în câteva săptămâni.
Cursa care a urmat între companiile de tehnologie pentru a aduce pe piaţă produse generative de inteligenţă artificială i-a îngrijorat pe unii observatori, proprietarul Twitter, Elon Musk, susţinând o propunere de a opri dezvoltarea unor astfel de sisteme timp de şase luni.
La scurt timp după semnarea scrisorii, Financial Times a relatat că Musk intenţionează să-şi lanseze propriul startup pentru a rivaliza cu OpenAI.