Foto: Tero Vesalainen/ Dreamstime.com
Costurile combustibililor și ale alimentelor scad în Europa Centrală și în America Latină, dar presiunile asupra prețurilor de bază perturbă planurile de relansare a creșterii economice, arată o analiză Financial Times.
Piețele tensionate ale forței de muncă și politicile fiscale relaxate vor prelungi inflația în unele țări în curs de dezvoltare, avertizează analiștii, presiunile de bază asupra prețurilor rămânând consistente, chiar dacă prețurile la alimente și energie scad față de maximele înregistrate anul trecut.
După o rundă de înăspriri pentru a combate inflația galopantă alimentată de ridicarea restricțiilor Covid-19 și de invazia Rusiei în Ucraina, politicienii și unii dintre factorii de decizie ai băncilor centrale sunt dornici să reducă rapid ratele dobânzilor pentru a stimula creșterea slabă. Însă analiștii avertizează că o reducere prea rapidă se va întoarce împotriva economiilor în curs de dezvoltare.
“În politica monetară, a da dovadă de hotărâre la început te scutește de mai multă durere mai târziu”, a declarat David Hauner, șeful strategiei piețelor emergente la Bank of America Global Research. “Dacă renunți prea devreme, trebuie să te întorci și să provoci mai multă durere prin creșterea din nou a ratelor.”
Analiștii spun că inflația este strâns legată de probleme structurale, cum ar fi lipsa de lungă durată a forței de muncă în Europa Centrală și utilizarea indexării în America Latină, în care contractele, cum ar fi cele de închiriere, sunt ajustate automat în funcție de prețurile mai mari. Inflația salariilor este ridicată în ambele regiuni.
Scăderea prețurilor la energie a contribuit la reducerea inflației globale. În Brazilia, rata globală a scăzut de la 12% anul trecut la puțin peste 4% luna trecută, în interiorul intervalului țintă al băncii centrale.
Însă inflația de bază, care exclude elementele volatile, cum ar fi energia și alimentele, a scăzut mai lent, deoarece creșterea globală a prețurilor la produsele de bază de anul trecut s-a reflectat în servicii și salarii. În Brazilia, inflația de bază se situează la peste 7%. Salariile au crescut cu 13% până în martie, conform celor mai recente date.
Pe măsură ce creșterile de prețuri se generalizează, populația se așteaptă ca inflația să rămână ridicată, ceea ce exacerbează provocările pentru factorii de decizie politică.
“Băncile centrale nu se lasă păcălite de scăderea ratelor principale, ci se uită la amprente ridicate pentru produsele de bază și servicii”, a declarat Alberto Ramos, economist pentru America Latină la Goldman Sachs. “Acestea oferă o idee mai bună despre cât de puternice și intense sunt presiunile”.
În ciuda acestor presiuni, unii factori de decizie politică din America Latină și Europa Centrală – mulți dintre ei fiind printre primii care au majorat ratele – sunt nerăbdători să dea un impuls creșterii economice.
Banca centrală a Ungariei a redus săptămâna trecută dobânda sa principală de politică monetară cu 1 punct procentual, până la 17%, în ciuda faptului că inflația globală a fost de 24% în aprilie. Inflația de bază a fost mai mare, de aproape 25%. Salariile au crescut cu aproximativ 17% până în martie.
Thierry Larose, manager senior de portofoliu la Vontobel, vorbind înainte de reducere, a declarat că poziția băncii centrale este “foarte îngrijorătoare”.
“Este mult, mult prea devreme pentru ca banca centrală să se gândească la relaxare”.
Larose a evidențiat Ungaria pentru că urmărește politici fiscale “de mare presiune”, cum ar fi plafonarea prețurilor la energie pentru gospodării, menite să “stimuleze creșterea cu orice preț din motive populiste”.
Spre deosebire de Ungaria, factorii de decizie politică din Polonia au subliniat că ratele dobânzilor vor trebui să rămână ridicate până când inflația va fi sub control. Indicele principal al inflației de bază din Polonia arată că aceasta este mai mică decât rata principală, deși un indice alternativ care elimină alte elemente volatile arată că aceasta este cu peste un punct mai mare, de 15,3% în aprilie.
William Jackson, economist-șef pentru piețele emergente la Capital Economics, a declarat că persistența creșterii ridicate a salariilor în Europa Centrală și America Latină este “una dintre marile necunoscute” pentru factorii de decizie politică. Deși se aștepta ca mai multe bănci centrale să înceapă să facă reduceri în acest an, el a spus că politica va fi relaxată “mai treptat” decât se anticipa.
În următoarele 12 luni, Hauner a prezis că ratele dobânzilor vor fi reduse cu mai puțin decât indică prețurile de pe piață în Ungaria, Republica Cehă, Peru, Mexic, Columbia și Chile.
Acesta a declarat că ratele ar trebui să rămână ridicate “cel puțin câțiva ani, pentru a readuce inflația la nivelul la care ar trebui să fie”.
Multe țări, a avertizat el, vor trebui să se obișnuiască cu dobânzi la niveluri care nu au mai fost văzute înainte de criza financiară din 2008-2009.
“Nu ne vom întoarce prea curând la paradigma de dinainte de Covid, de rate foarte scăzute ale dobânzilor”.