În Ungaria cadrele didactice sunt atât de prost plătite, încât există profesori în judeţul Békés care vin în România pentru a preda. Salariul profesorilor debutanţi români este cu 50 euro mai mare decât cel al colegilor maghiari şi, în plus, pentru această sumă trebuie să predea doar 18 ore pe săptămână, spune preşedintele proaspăt ales al Organizaţiei Sindicale a Pedagogilor, Tamás Totyik, într-un interviu acordat portalului Pénzcentrum, arată Agenția de presă Rador.
Conform angajamentului său, guvernul ungar vrea să treacă la o majorare de 10% a salariului pentru cei la început de carieră pentru a-i stimula. În opinia lui Totyik această majorare este foarte mică, mai ales că salariul mediu al profesorilor de la început de drum reprezintă doar 55% din venitul mediu al celor cu studii.
Potrivit lui Totyik, forţa de absorpţie a sferei competitive este puternică şi de aceea nimeni nu se va angaja profesor de informatică pentru un salariu brut de 390.000 forinţi, dacă poate câştiga chiar şi peste un milion de forinţi la o firmă IT.
Liderul de sindicat a subliniat că nu este plătită munca ce ar trebui depusă pentru pregătirea fiecărei lecții sau pentru a lucra cu elevii, în timp ce în sectorul competitiv cadrele didactice primesc un salariu mult mai mare chiar și prin investirea unui efort minim.
„În România, norma didactică de predare este de 18 ore pe săptămână, iar salariul unui profesor debutant este cu 50 de euro net mai mare. Cu toate acestea acolo 150 de mii de profesori au ieşit în stradă, ceea ce arată că există o problemă foarte gravă. De asemenea, știm că profesorii ungari din judeţul Békés merg în județul Arad pentru a preda, deoarece pentru ei merită să facă acest efort”, a menţionat Tamás Totyik, referindu-se la această situaţie absurdă.
Preşedintele sindicatului a vorbit şi despre motivul pentru care este atât de dificilă mobilizarea comunităţii didactice din Ungaria. După cum a spus el, mulțimea mobilizată în România este de invidiat, însă a subliniat că în România nu există nicio lege care să restricționeze dreptul la grevă.
La întrebarea, dacă această lege este, într-adevăr, cauza apatiei care predomină în Ungaria, a răspuns că şi legea grevei este un factor limitativ clar, dar, în același timp, celălalt factor – despre care consideră că guvernul știe forte bine – contribuie şi mai mult în sensul că, cu cât așezarea este mai mică, cu atât este mai scăzută disponibilitatea de a intra în grevă.
„Şi există două motive: unul este că în aceste aşezări mici chiar și acest salariu mizerabil este un salariu râvnit. Trebuie să fii foarte hotărât ca să te alături grevei, deoarece societatea locală are un dispreț destul de serios. Celălalt motiv este că în aceste așezări defavorizate atașamentul faţă de locul respectiv este stăpânul. Dacă colegii noștri și-ar vinde proprietățile pentru a se muta la Budapesta sau la reședința de județ, unde piața muncii le oferă oportunități mai bune, prețul locuinţei lor vândute ar fi doar o cincime, o șesime din prețul unei noi locuinţe în capitală sau în oraşele mai mari”, a explicat preşedintele sindicatului, care a amintit că un alt factor este şi faptul că, în pofida actualei situaţii, unele cadre didactice simpatizează cu partidele de guvernământ şi pentru ei nu contează care sunt condițiile de muncă și de viață, ei acceptă chiar statutul defavorizat de angajat și refuză să participe la mişcări sindicale pentru ca gestul lor să nu fie considerat drept o mișcare antiguvernamentală. În timp ce sindicatul pledează doar pentru îmbunătăţirea politicii educaţiei.
În final, Tamás Totyik a amintit şi de un grup restrâns al profesorilor care au parteneri mai înstăriţi. „Divizarea este foarte puternic prezentă în comunitatea didactică. Guvernul a folosit cu pricepere tehnica ”dezbină și stăpânește””, a conchis preşedintele Organizaţiei Sindicale a Pedagogilor, Tamás Totyik.