Guvernul României are datorii de peste 7 miliarde de lei către furnizorii de energie / „Problemele de cash flow ale companiilor sunt reale. Nu este o glumă”

Datoriile pe care Guvernul României le are către furnizorii de energie în contul schemei de plafonare-compensare se ridică la peste 7 miliarde de lei, a declarat Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), la începutul lunii decembrie.

„Ultima lună care a fost complet decontată este ianuarie 2024”, a precizat Urluescu.

În 2022, statul român a decis să plafoneze facturile consumatorilor la electricitate și gaze, urmând ca diferența să fie acoperită din bugetul de stat.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

La mijlocul lunii noiembrie, Dana Dărăban, directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), spunea că datoriile statului către furnizori în contul acestei scheme erau de 8,3 miliarde de lei. În ritmul în care se fac aceste plăți, companiile își vor primii banii în 16 ani, a subliniat ea.

Dărăban susține că problemele de cash flow (lichiditate) ale companiilor sunt și mai mari în pragul iernii, pentru că furnizorii au trebuit, tot din banii lor, să umple depozitele de gaze pentru iarnă.

„Depozitele de gaze sunt pline pentru iarnă, dar să nu uităm că ele sunt, în marea lor majoritate, achiziții ale furnizorilor de energie”, a spus ea, în cadrul conferinței Focus Energetic.

Industria energetică cere un calendar realist de plată a acestor datorii

„Problemele de cash flow în zona furnizorilor de energie sunt probleme reale. Mă refer la banii pe care furnizorii i-au pus la dispoziție pentru achiziția acestor cantități de gaze care sunt acum în depozite și contribuie la securitatea în sezonul rece”, afirmă Dărăban.

Ea a arătat că problema este îngreunată de aceste datorii pe care statul român le are pentru schema de plafonare.

„Eu cred că orice stat responsabil are obligația de a trata cât mai serios acest subiect și încă așteptăm un plan care să asigure un calendar realist de analiză și plată a banilor care sunt în continuare neconfirmați furnizorilor”, a precizat oficialul ACUE.

Datoria statului către furnizorii de energie s-ar stinge în 16 ani, la ritmul actual de plată

Daraban a precizat că datoriile de recuperat ajuns la 8,3 miliarde de lei, care se vor plăti integral în 16 ani, la ritmul actual de 40 de milioane de lei pe lună cu care se fac plătile.

„Trebuie să abordăm serios problema. Nu este o glumă. Este o obligație legală și nu poți bloca niște fonduri care sunt datoria statului, pentru că ai promis clienților. Nu poți să-i blochezi pentru o perioadă atât de lungă de timp și ai nevoie de un plan realist de ieșire din această situație”, a mai spus reprezentanta ACUE.

Pe de altă parte, Laurențiu Urluescu, președintele AFEER, a arătat că nu există în legislație un termen până la care statul este nevoit să returneze furnizorilor aceste sume.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, spunea, în septembrie, că statul a plătit până acum o sumă totală de 30 de miliarde de lei către operatorii de furnizare a energiei electrice, în contul schemei de plafonare-compensare, din 2022 până în 2025.

El a precizat că mai sunt de achitat datorii de aproximativ 6 miliarde de lei.

Potrivit schemei instituite în anul 2022, furnizorii au achiziționat energia la preț întreg, apoi au facturat către consumatori la prețul maxim din plafon, diferența urmând a fi returnată din bugetul de stat.

Furnizorii vin cu facturile de decont la Autoritatea Națională de Reglementare în Energie, care verifică și aprobă plățile, iar acestea se fac din bugetul Ministerului Energiei pentru consumatorii noncasnici și din cel al Ministerului Muncii, pentru clienții casnici.