Sursa foto: Pixabay.com
România ocupă locul doi în Europa la numărul de familii de albine, după Spania, cu un total de 2,3 milioane, înregistrând o producţie de miere de aproape 30.000 de tone şi un consum anual de 1,2 kg/locuitor, potrivit datelor statistice anunţate de reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), la Târgul Naţional al Mierii, scrie Agerpres.
„Dacă vă uitaţi pe statistici, am început cu până într-un milion de familii de albine în anul 2007, la integrarea în UE, şi acum avem peste 2,3 milioane. Suntem a doua ţară europeană ca număr de familii de albine, după Spania. De asemenea, în 2007 aveam o producţie de 16.000 tone de miere şi acum am ajuns la aproape 30.000 de tone. Am început cu un consum de o jumătate de kilogram de miere pe cap de locuitor şi acum suntem la 1,2 kg/locuitor/an”, a susţinut directorul general adjunct al Direcţiei Generale Politici Agricole din cadrul Ministerului Agriculturii, Gheorghe Tinel.
Acesta a subliniat că şi Programul Naţional Apicol (PNA) a devenit atractiv pentru sector, în condiţiile în care în 2007 gradul de absorbţie a fost de 17%, iar în prezent a fost accesat 100%, însă din numărul total de apicultori înregistraţi, respectiv 32.000, doar 8.000 de apicultori au luat fonduri din PNA, adică 25% din total.
„Prin Programul Naţional Apicol sunt alocaţi până în 2027 circa 60 de milioane de euro, 30 de milioane de la noi, 30 de milioane de la Bruxelles. Vreau să vă reamintesc că am început cu grad de absorbţie, în 2007, de 17%, 50% a fost în 2008 şi am ajuns la 100%, ceea ce înseamnă că devine atractiv, dar faţă de numărul de apicultori înregistraţi, de 32.000, numărul celor care accesează PNA este la un sfert, 25%, adică 8.000. Am crescut într-adevăr, de la 2.500 la început, la 8.000 acum, dar mai avem până la a-l face un program de masă pentru apicultori”, a mai spus Tinel.
Statistica legată de consumul de miere din România, de 1,2 kg/an/locuitor, a fost contrazisă de reprezentanţii Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA) care susţin că datele sunt exagerate, consumul real fiind în jur de 550 de grame/locuitor/an.
„Pare exagerată această cifră privind consumul de miere în România şi probabil că este o eroare undeva în sistem, pentru că dacă am sta şi ne-am gândi, 1,2 kg pe cap de locuitor ar reprezenta toată mierea care s-a produs anul trecut în România. Şi nu cred că s-a întâmplat lucrul acesta. Probabil că vine pe fondul faptului că nu au s-a exportat nimic din România şi au presupus că totul s-a consumat în ţară. Este vorba despre mierea care există pe stoc şi din păcate nu a mâncat-o încă românul. Noi ne-am bucura să o mănânce, pentru că nu am mai face acel efort de a o vinde în afară şi la un preţ mai mic, pentru că ea se vinde angro. Este cu totul eronat. Mare parte din cantitatea de miere ce s-a produs anul trecut încă există pe stoc la apicultori, din cauza faptului că nu există piaţă de desfacere, din cauza dumpingului făcut de China şi Ucraina în ultimii ani, practic la nivelul preţului zahărului. 5 lei, cu atât vine mierea în port la Hamburg”, a explicat pentru Agerpres Răzvan Coman, reprezentantul Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România.
Potrivit acestuia, calitatea mierii venită din import lasă de dorit, iar acest lucru a fost confirmat de ultimul studiu al Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), care a concluzionat că jumătate din mierea care a intrat în Uniunea Europeană este falsificată.
„În ceea ce priveşte caracteristicile ei sunt dubii destul de mari. Se vede şi în ultimul studiu făcut de EFSA, unde practic jumătate din mierea care a intrat în Uniunea Europeană este falsificată într-un mod sau altul. Şi mai e un aspect: dăm mierea bună în afară – mierea din România este recunoscută ca fiind de bună calitate – şi importăm surogate din China sau din alte părţi ale lumii care în mare parte nu sunt miere”, a spus el.
Reprezentantul ACA consideră că soluţiile pentru sectorul apicol ar trebui să vină de la UE, pentru că în România lucrurile se mişcă foarte greu.
„Soluţiile nu cred că pot veni la nivel de România, pentru că aici lucrurile se mişcă foarte greu, ci mai repede consider că ar trebui făcut ceva la nivelul Uniunii Europene, pentru că preţurile la produsele venite din afară sunt extraordinar de mici. Consider că un regulament antidumping ar fi binevenit. Acesta există, dar trebuie aplicat. Nu se aplică până când o serie de producători din Uniunea Europeană nu se unesc să facă ceva în sensul acesta. Sunt mai multe ţări care susţin acest lucru alături de România, respectiv Ungaria, Slovenia, să vedem dacă Bulgaria şi Polonia vor fi interesate, pentru că aceştia sunt exportatorii de miere din Uniunea Europeană, tot către Uniunea Europeană. Ceilalţi produc mult mai puţin decât consumă şi atunci interesul lor nu este de antidumping ci pur şi simplu să ia o miere la un preţ foarte mic ca să o comercializeze cât mai sus”, a explicat Răzvan Coman.
Nu în ultimul rând, reprezentantul ACA a mai spus că în anii 2022 şi 2023 cantitatea de miere exportată a fost la un nivel de circa 10% din producţie, în schimb importurile au crescut foarte mult.
„Dacă înainte exportul reprezenta undeva la jumătate din cantitatea de miere produsă, în anii 2023 şi 2023 nu ştiu dacă s-a exportat mai mult de 10% din mierea produsă în România, dar în schimb s-a importat mai mult. De ce? Rămâne ca fiecare om să îşi pună întrebarea în momentul în care merge şi îşi cumpără un borcan, să citească foarte bine pe etichetă ce scrie pe ea”, a concluzionat Răzvan Coman.
Acesta a fost prezent la Târgul Naţional al Mierii, organizat de vineri până duminică, de către Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA) pe platforma apicolă din Băneasa, unde peste 100 de apicultori sunt prezenţi cu produsele stupului.