Sursa: Unsplash
Datoria publică a României a ajuns la 841,292 miliarde lei în februarie 2024, depășind 52,5% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit Economedia. Este cel mai înalt nivel al datoriei publice, atins pe fondul împrumuturilor făcute de Ministerul Finanțelor în primele luni ale anului în contul nevoii de finanțare pentru întregul an. Creșterea accelerată a datoriei publice în guvernul de coaliție condus de PSD vine pe fondul criticilor anterioare ale premierului Marcel Ciolacu pentru guvernele de dreapta.
„De ce nu-l întrebaţi pe Cîţu? De ce nu aţi ţipat când a făcut datorii de 9,2% din PIB?”, spunea premierul Marcel Ciolacu în noiembrie 2023 când era întrebat despre creșterea datoriei publice de la acel moment.
Tot Ciolacu critica guvernul Ludovic Orban în 2020 pentru datoria publică. „Ce face PNL? A desființat aproape toate programele naționale de succes și ce a mai rămas a distrus fie din incapacitate, fie din prostie. În schimb, zilnic îndatorează țara prin împrumuturi împovărătoare pe zeci de ani de acum înainte”, spune în plină pandemie șeful PSD.
Acum, tocmai guvernul condus de PSD e cel care crește constant datoria publică, pe fondul avansului luat de cheltuielile fixe cu salariile și pensiile.
Reamintim că, în anii 2023 și 2024 – preelectoral și electoral – guvernul de coaliție PSD-PNL a decis creșterea pensiilor în două etape, dar și creșteri de salarii la mai multe categorii de bugetari.
În paralel însă, guvernul Ciolacu a amânat toate reformele care ar putea duce la scăderea cheltuielilor de la buget.
Reforma pensiilor speciale a fost prima sacrificată de guvern, noua lege păstrând aproape intacte privilegiile pensionarilor speciali.
Ulterior, mini-reforma administrației publice, anunțată în vara anului 2023, a fost și ea amânată. Restructurarea ministerelor și agențiilor guvernamentale a primit noi termene, reorganizarea instituțiilor bugetare a dispărut de pe agenda publică.
Economedia a scris în decembrie 2023 că o ordonanţă de urgență adoptată de guvern chiar înaintea vacanței de Crăciun a amânat cu jumătate de an reorganizarea instituţiilor publice, adică măsura despre care guvernul PSD-PNL a spus că va aduce cele mai mari economii bugetare. Amânarea până după alegerile europarlamentare a reorganizării bugetarilor înseamnă că mediul privat este singurul afectat serios de măsurile de austeritate: creșteri de taxe, instituirea de noi impozite și eliminarea unor facilități fiscale.
În toamna anului 2023, premierul Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor Marcel Boloș recunoșteau o gaură de 20 de miliarde de lei la buget și anunțat măsuri de austeritate atât pentru mediul privat, cât și pentru bugetari. La acel moment, Ciolacu (PSD) și Boloș (PNL) anunțau că, pe lângă taxele și impozitele noi impuse firmelor, și bugetarii vor fi părtași la strângerea curelei prin reorganizarea instituțiilor publice.
Acum însă, guvernul PSD-PNL a decis să amâne pentru șase luni reorganizarea instituțiilor publice. Astfel, reorganizarea instituţiilor publice a fost amânată până la data de 30 iunie 2024.
Una dintre puținele măsuri de austeritate pentru bugetari e prevederea că bugetarii nu vor primi bani în 2024 pentru orele suplimentare, ci zile libere. Există însă și excepții: categoriile de ”speciali” (polițiști, jandarmi, militari, angajații serviciilor secrete) care vor primi bani pentru munca suplimentară, potrivit OUG 115/2023.
Mai mult, guvernul a crescut numărul de posturi la unele instituții de stat și a înființat instituții noi, precum Oficiul pentru Licenţă Industrială, o institutie în conducerea căreia a fost numit un liberal fost director de șaormerie și șef la salubritate în Craiova.