Raport PwC: Producția unor materii prime de bază, precum orez, litiu sau fier, riscă o scădere dramatică până în 2050 din cauza secetei și a caniculei

Producția a nouă materii prime de bază pentru economie și populație – cereale (grâul, orezul și porumbul), minerale esențiale (cupru, cobalt, litiu) și metale vitale (zinc, fier, aluminiu) – este în pericol din cauza schimbărilor climatice, chiar și în scenariul în care emisiile de dioxid de carbon ar scădea, potrivit raportului PwC ”Riscurile climatice pentru 9 materii prime cheie”.

Astfel, estimările arată că 87% din producția mondială de orez, peste 70% din producția de cobalt și litiu și aproximativ 60% din producția de bauxită și fier vor fi afectate negativ până în 2050.

Analiza a identificat două pericole produse de schimbările climei – seceta și canicula – cu un potențial dăunător pentru producția din mine și ferme, dacă nu se iau măsuri. Chiar și în cel mai optimist scenariu, în care lumea reușește să încetinească ritmul emisiilor de gaze cu efect de seră, fenomenele meteorologice extreme vor apărea cu o frecvență și o gravitate mult mai mari. Canicula poate îngreuna sau chiar pune în pericol viața muncitorilor la locul de muncă, în timp ce seceta poate distruge culturile și dăuna mineritului, sector puternic dependent de apă. De exemplu, sunt necesare peste două milioane de litri de apă pentru a extrage o tonă de litiu.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

„Companiile trebuie să se pregătească pentru o lume în care schimbările climatice vor genera perturbări semnificative ale producției și ale lanțurilor de aprovizionare, inclusiv pentru mărfurile critice. De exemplu, România este în topul primilor 5 producători de grâu și porumb din Uniunea Europeană, iar cum agricultura este dependentă de climă, este nevoie de implementarea unor măsuri atât din partea autorităților, cât și a companiilor pentru atenuarea impactului acestor fenomene. Este nevoie de o colaborare strânsă între companii, guverne și comunități pentru a crea modele de producție și de consum sustenabile”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

Lumea se bazează doar pe câteva țări pentru a produce fiecare dintre cele nouă materii prime cheie. Concentrarea cea mai pronunțată este în cazul litiului, cobaltului, fierului și bauxitei, peste 70% din aprovizionarea globală provenind din cel mult trei țări pentru fiecare produs de bază. De exemplu, mai mult de jumătate din producția mondială de cobalt provine din doar cinci mine din Republica Democrată Congo. Această concentrare geografică accentuează riscurile în cazul unor întreruperi ale aprovizionării.

Unele mine și ferme au luat deja măsuri pentru a-și desfășura activitatea în condiții de căldură și secetă. De exemplu, din cauza înrăutățirii secetelor din Chile, unele companii miniere folosesc apă de mare desalinizată.

Producția materiilor prime de bază se confruntă cu riscul de secetă și caniculă

Până în 2050, chiar dacă emisiile de carbon se vor reduce drastic, peste 70% din producția de cobalt și litiu s-ar putea confrunta cu un risc semnificativ, ridicat sau extrem de ridicat de secetă – față de aproape zero în prezent. Mai puțin de 10% din producția de cupru este afectată de aceste riscuri în prezent, însă ar ajunge la peste jumătate într-un scenariu cu emisii reduse în 2050 și la peste 70% într-un scenariu cu emisii ridicate. Cobaltul, cuprul și litiul sunt parte integrantă a tehnologiilor electronice și a tehnologiilor energetice curate.

Culturi cheie

Toate cele trei culturi (grâu, orez, porumb) se confruntă cu riscuri din ce în ce mai mari atât din cauza temperaturilor extreme, cât și a secetei. Aceste trei culturi asigură 42% din caloriile consumate de oameni. Riscul cel mai răspândit și cel mai grav este pentru orez. În prezent, peste 75% din orez este cultivat în condiții de risc semnificativ de caniculă ceea ce arată că, nu doar nivelul de risc este important, ci și modul în care producătorii sunt pregătiți să se adapteze. Estimările OCDE pentru perioada 2023-32 sugerează că cererea globală pentru aceste cereale va crește cu 11-12%.

Metale vitale

Studiul PwC arată că peste 60% din producția mondială de bauxită și fier s-ar putea confrunta cu un risc semnificativ de caniculă până în 2050, chiar și într-un scenariu cu emisii reduse (față de 30-50% în prezent). Aluminiul (din bauxită), fierul și zincul sunt utilizate pe scară largă în industria prelucrătoare, în transporturi și în infrastructură.

Raportul PwC a analizat nouă produse de bază esențiale pentru economia mondială și expunerea lor la riscul de secetă și caniculă. Riscul a fost clasificat ca fiind semnificativ, ridicat sau extrem. Riscul de caniculă este clasificat pe baza duratei de timp care depășește limitele temperaturii globale medii normale (Wet Bulb Globe Temperature [WBGT]). WBGT reflectă impactul combinat al temperaturii și al umidității. Riscul de secetă este clasificat pe baza procentului de timp petrecut în condiții de secetă severă pe o perioadă de 20 de ani. Expunerea minelor și a fermelor cheie, esențiale pentru producția celor nouă produse de bază, a fost evaluată în raport cu stresul provocat de secetă și de caniculă legat de climă, în condițiile actuale și în 2035 și 2050. Puteți citi raportul complet și puteți afla mai multe despre principalele concluzii pentru adaptarea la riscurile climatice pe www.pwc.com.