Datoria guvernamentală a crescut în luna martie la 51,9% din PIB, potrivit ministerului Finanțelor

Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a urcat, în martie 2024, până la 845,098 miliarde lei, de la 841,292 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor (MF), transmite Agerpres.

Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 51,9%, de la 51,7% în ianuarie (PIB conform comunicatului Institutului Naţional de Statistică din 7 iunie 2024).

În a treia lună a anului, datoria pe termen mediu şi lung s-a majorat la 795,023 miliarde de lei, de la 786,851 miliarde de lei în februarie, iar cea pe termen scurt a scăzut la 50,075 miliarde lei, de la 54,441 miliarde de lei în luna anterioară.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 695,566 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 113,692 miliarde de lei.

Datoria în moneda naţională se ridica la valoarea de 382,502 miliarde lei, cea în euro la 355,513 miliarde de lei echivalent, iar datoria în dolari americani la 84,147 miliarde echivalent lei.

De asemenea, datoria administraţiei publice centrale ajunsese, în martie 2024, la 823,396 miliarde de lei, în urcare de la 820,105 miliarde lei, în februarie, din care 773,353 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în lei (382,502 miliarde de lei) şi în euro (355,513 miliarde de lei, echivalent).

Datoria administraţiei publice locale a urcat la 21,702 miliarde de lei, de la 21,187 miliarde de lei, în luna anterioară, din care 21,669 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Totodată, datoria internă a administraţiei publice se cifra, în martie 2024, la 411,076 miliarde de lei (25,2% din PIB), din care 394,231 miliarde de lei datorie a administraţiei centrale şi 16,845 miliarde de lei datoria administraţiei locale.

Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice era de 434,021 miliarde de lei (26,6% din PIB), din care 429,164 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,857 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.

Care sunt obligațiile Guvernului dacă datoria publică a României depășește pragul de 50% din PIB

Legea responsabilității fiscal-bugetare stabilește că, în cazul în care datoria publică depășește anumite praguri, Guvernul trebuie să vină cu o serie de măsuri.

Astfel, în cazul în care datoria publică depășește 50% din PIB, Guvernul trebuie să prezinte public și să aplice, în cel mai scurt timp, un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut. Programul va cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public, conform legii.

Ce se întâmplă dacă datoria publică trece de pragul de 50% din PIB

Legea responsabilității fiscal-bugetară stabilește o serie de praguri pentru datoria publică, care, dacă sunt depășite, vin cu o serie de măsuri de pus în practică de către Guvern, astfel:

• dacă datoria publică depășește 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din produsul intern brut: Ministerul Finanțelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei și prezintă propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil
• dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut:

1. Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;
2. programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;

• dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut, dar se situează sub 60% din produsul intern brut:

1. se iau toate măsurile prevăzute dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut;
2. Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public;

• dacă datoria publică depășește 60% din produsul intern brut:

1. se aplică măsurile prevăzute dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut;
2. Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice, astfel: datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an;