Comercianţii cu amănuntul pierd 100 de miliarde de dolari pe an din ”fraude prietenoase” / Cum funcționează

laptop, card bancar, plati online sursa: Facebook/ Parlamentul European

Atunci când un produs este comandat online, soseşte şi nu corespunde aşteptărilor, oamenii pot contacta comerciantul pentru a rezolva problema. Cu toate acestea, ce se întâmplă dacă sar peste acel pas şi doar contestă tranzacţia cu cardul de credit? Mai mulţi consumatori fac exact asta, unii cu rea-credinţă, pentru a-şi recupera banii de la emitentul cardului, chiar dacă nu există nicio problemă cu achiziţia. Este doar un exemplu de aşa-numită fraudă ”prietenoasă” sau ”primă parte”, care atrage atenţia companiilor de securitate şi de carduri de credit, relatează CNBC, transmite News.ro.

Frauda prietenoasă, atunci când un client contestă o debitare legitimă pe care a făcut-o pe cardul de credit, cardul de debit sau altă metodă de plată, este responsabilă pentru pierderi de 100 de miliarde de dolari pentru comercianţi în fiecare an, potrivit platformei de verificare a identităţii Socure.

În plus, 35% dintre americani au comis fraude de ”primă parte” şi 40% cunosc pe cineva care a făcut-o, conform sondajului Socure din octombrie, realizat pe 1.000 de adulţi.

Iată o parte a problemei: contestarea plăţilor a devenit mai uşoară pentru consumatori în ultimii ani, spun experţii, în mare parte datorită eforturilor de îmbunătăţire a serviciilor bancare mobile ca răspuns la călătoriile anulate şi la alte repercusiuni ale pandemiei.

”Există dispute legitime, iar procesul de rambursare a fost construit pentru a recunoaşte şi pentru a oferi un fel de ajutor pentru acele dispute legitime”, a declarat Rodrigo Figueroa, director de operaţiuni al Chargeback Gurus, o companie care ajută companiile să recupereze venituri.

”Acum vedem acest nivel masiv de abuz”, a spus el.

Frauda prietenoasă este un termen larg

Experţii în carduri de credit spun că identificarea fraudelor prietenoase poate fi dificilă.

”Există o mulţime de statistici în legătură cu creşterea acesteia, dar se pare că aproape că devine un termen pentru tot ceea ce pur şi simplu nu înţelegem”, a declarat Robert Painter, vicepreşedinte pentru parteneriate la platforma de protecţie împotriva fraudei la platforma Kount, a companiei Equifax.

”Cuvântul fraudă este uneori folosit cam liber, a spus Painte.”

Uneori, nu există intenţia de a frauda, ​​recunosc experţii. De exemplu, un consumator care nu recunoaşte numele comerciantului folosit pentru a identifica o achiziţie pe factura cardului de credit ar putea contesta debitarea ca fiind frauduloasă.

Conform legii Fair Credit Billing Act, aceasta este o dispută legitimă, a spus Chi Chi Wu, avocat senior la Centrul Naţional de Drept pentru Consumatori.

”Comerciantul aplică o plată pe un cont de card de credit şi nu foloseşte numele cunoscut, iar consumatorul contestă acest lucru. Aceasta este o dispută legitimă conform legii. Au dreptul la lămuriri”, a spus Wu.

Totuşi, acest scenariu poate fi etichetat drept fraudă prietenoasă.

Potrivit raportului Socure, 29% dintre cei care au declarat că s-au implicat în fraude primare au spus că a fost un accident. Alţii au spus că se confruntă cu dificultăţi economice (34%) sau că cunoşteau pe altcineva care a scăpat cu această manevră şi a încercat-o (19%).

Comercianţii suportă cel mai mare impact

Determinarea intenţiei consumatorului poate fi cea mai dificilă problemă de rezolvat pentru experţii în fraudă, a spus CEO-ul şi fondatorul Socure, Johnny Ayers.

Compania a lansat un consorţiu de bănci şi companii fintech în 2023 pentru a aborda acest lucru, identificând date care nu apar în rapoartele de credit tipice, în încercarea de a recunoaşte actorii răi.

”Ne uităm la numărul de conturi, numărul de dispute, numărul de dispute anulate, numărul de conturi închise. Începi să stivuieşti toate acestea şi începi să vezi intenţia”, a spus Ayers.

”Începi să vezi că comportamentul acestui individ are o abatere standard foarte mare de la o persoană normală.”

Indiferent dacă este legitim sau nu, experţii spun că comercianţii pot simţi impactul din cauza unui volum mare de rambursări, atunci când un furnizor de card de credit cere unui comerciant să repare o tranzacţie contestată de consumator ca fiind frauduloasă.

Rambursările excesive ar putea afecta, de asemenea, capacitatea unui comerciant de a procesa carduri sau o companie de carduri de credit ar putea percepe amenzi sau comisioane împotriva comerciantului, potrivit lui Domenic Cirone, vicepreşedinte pentru soluţii pentru achiziţii la Equifax, care a achiziţionat Kount în 2021.

Merchant Risk Council, care este format din 600 de companii de comerţ electronic, a raportat în aprilie că 94% dintre membrii săi s-au confruntat cu fraude primare în ultimul an.

Privind cercetărilor Socure, 89 de miliarde de dolari din cele 100 de miliarde de dolari atribuite acestui tip de fraudă sunt pierdute de comercianţi.

Restul provine din pierderea prin fraudă cu cardul de credit (18 miliarde de dolari) şi din soluţionarea litigiilor de la primele 15 bănci din SUA. (3 miliarde de dolari).

Majoritatea oamenilor sunt sinceri

Înainte ca consumatorii să depună o dispută legitimă, experţii şi susţinătorii cărţilor de credit recomandă încercarea de a rezolva mai întâi problema cu comerciantul. O parte din motivul pentru care depunerea unei dispute este atât de uşoară se datorează faptului că emitentul de carduri de credit va alege adesea să accepte o dispută pentru a-şi păstra reputaţia, potrivit lui Wu.

”Un lucru la care emitenţii de carduri de credit trebuie să se gândească cu adevărat înainte de a începe să se lupte cu comercianţii tot timpul este: ”Va afecta acest lucru capacitatea de a păstra clienţi buni. Cu siguranţă aud de la consumatori [spunând]”Emitentul X este bun în dispute. Ei mă susţin”, a spus ea.

Între timp, profesioniştii în fraudă indică reţelele de socializare pentru jumatate din fraudele prietenoaseă.

O căutare pe TikTok ”a contestării debitării cardului de credit” are ca rezultat sute de videoclipuri cu influenceri financiari care împărtăşesc sfaturi pentru contestarea debitărilor şi chiar oameni care recunosc că au contestat plăţi legitime pentru a-şi recupera banii.

”Ei doar te învaţă cum să furi bani. Tot ce fac ei este să ofere recomandări despre cum să rezolve regulile, practic pentru a fura în mod sistematic bani de la aceste organizaţii într-un mod care a făcut să pară că a fost un fel de constrângere”, a spus Ayers.

Dar multe dispute pot fi atribuite unor simple neînţelegeri între consumator, comerciant şi emitentul cardului, a spus Cirone.

”De fiecare dată când o tranzacţie este contestată ca fraudă, este un element care trece prin Visa, MasterCard, Amex, sistem Discover. Acea statistică generală despre care vorbesc nu este condusă de reţelele sociale. Majoritatea oamenilor sunt sinceri. Consumatorii, deţinătorii de carduri sunt oameni sinceri şi cred că există o problemă de comunicare”, a spus Cirone.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: