Presiunile din prezent seamănă cu cele din anii 1920, când a avut loc „Marea Depresiune”, avertizează șefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde

Economia mondială se confruntă în prezent cu presiuni similare cu cele din anii 1920, când a avut loc „Marea Depresiune”, respectiv cea mai lungă (10 ani) și mai severă recesiune economică din istoria modernă, avertizează Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), potrivit Financial Times. Președintele BCE subliniază paralelele dintre cele două epoci, dar afirmă că bancherii centrali moderni dispun de instrumente pentru a gestiona schimbările structurale

În acest moment, economia mondială se confruntă cu fisuri comparabile cu presiunile care au dus la „naționalismul economic”, la prăbușirea comerțului mondial și la Marea Depresiune din anii 1920, a avertizat președintele Băncii Centrale Europene.

„Ne-am confruntat cu cea mai gravă pandemie din anii 1920, cu cel mai grav conflict din Europa din anii 1940 și cu cel mai grav șoc energetic din anii 1970”, a declarat vineri Christine Lagarde, adăugând că aceste perturbări, combinate cu factori precum problemele lanțului de aprovizionare, au schimbat permanent activitatea economică globală.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Într-un discurs susținut la FMI la Washington, la două zile după ce Rezerva Federală a redus ratele dobânzilor cu 50 de puncte de bază, împingând piețele bursiere americane la niveluri record, președintele BCE a susținut că mai multe paralele „între cele «două epoci de 20 de ani – 1920 și 2020 – ies în evidență», subliniind «eșecurile în integrarea comerțului mondial» și progresele tehnologice din ambele epoci.

În timp ce politica monetară din anii ’20 a înrăutățit lucrurile, aderarea la etalonul aur a împins principalele economii spre deflație și crize bancare, „astăzi suntem într-o poziție mai bună pentru a aborda aceste schimbări structurale decât au fost predecesorii noștri”, a subliniat Lagarde.

În urmă cu un secol, a spus ea, bancherii centrali au învățat pe pielea lor că ancorarea monedei la aur și ratele de schimb fixe „nu sunt robuste în perioade de schimbări structurale profunde”, deoarece au împins lumea în deflație, alimentând „malaise-ul economic” și contribuind la un „ciclu de naționalism economic”.

În prezent, instrumentele băncilor centrale pentru menținerea stabilității prețurilor „s-au dovedit eficiente”, a spus ea. Lagarde a subliniat scăderea rapidă a inflației după ce băncile centrale au început să majoreze ratele în 2022. Prețurile de consum au crescut ca urmare a unei creșteri a cererii post-pandemice, a întreruperilor lanțului de aprovizionare la nivel mondial și a creșterii mari a prețurilor la energie după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina.

Ea a descris episodul drept un „test de stres extrem” pentru politica monetară.

Băncile centrale au putut relaxa politica monetară în ultimele luni, pe măsură ce presiunile asupra prețurilor s-au diminuat. Inflația anuală în zona euro a atins un nivel maxim de 10,6 % în octombrie 2022, dar a atins un minim al ultimilor trei ani de 2,2 % în august.

Lagarde a declarat că este „remarcabil” faptul că băncile centrale au reușit să țină inflația sub control în mai puțin de doi ani, evitând în același timp o creștere a șomajului. „Este rar să se evite o deteriorare majoră a ocupării forței de muncă atunci când băncile centrale cresc ratele ca răspuns la prețurile ridicate ale energiei. Dar ocuparea forței de muncă a crescut cu 2,8 milioane de persoane în zona euro de la sfârșitul anului 2022”, a spus ea.

Cu toate acestea, președintele BCE a avertizat împotriva automulțumirii, afirmând că băncile centrale ar putea fi puse la încercare de aspecte precum posibile obstacole în calea globalizării, o dezintegrare parțială a lanțurilor de aprovizionare globale, puterea de piață a giganților tehnologici precum Google și „dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale”.

Incertitudinea „va rămâne ridicată” pentru factorii de decizie ai politicii monetare, a declarat Lagarde, adăugând: „Trebuie să o gestionăm mai bine”.

BCE va investiga în detaliu aceste aspecte în cadrul revizuirii strategiei sale iminente, a spus ea. În timp ce ținta sa de inflație pe termen mediu de 2% nu va fi analizată, „vom lua în considerare ce putem învăța din experiența noastră anterioară cu inflația prea scăzută și prea ridicată”, a spus ea.

BCE va analiza, de asemenea, evaluarea și prezentarea riscurilor. De exemplu, scenariul său de bază privind inflația ar putea fi „echilibrat . . . cu informații în timp real”, iar banca centrală ar putea, de asemenea, să dezvăluie scenarii alternative.