Lupta Europei de a dezvolta și de a produce tehnologii de ultimă oră este „cea mai mare provocare pe termen lung” pentru securitatea continentului, susține diplomatului german Wolfgang Ischinger într-un interviu acordat pentru Politico la Bruxelles săptămâna aceasta. Wolfgang Ischinger a fost președintele Conferinței de Securitate de la München în perioada 2008-2022.
„Cred că aceasta este probabil cea mai mare provocare pe termen lung pentru Uniunea Europeană: decalajul tehnologic”, a spus el. Acesta crede că decalajul tehnologic ar trebui prioritizat în fruntea agendei alături de războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu.
Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a prioritizat problema în următorul său mandat, a unit portofoliile „suveranității tehnologice”, securității și apărării. A încredințat-o pe aceasta în mâinile Hennei Virkkunen, unuia dintre funcționarii ei de încredere. Virkkunen, nominalizată de Finlanda pentru funcția de vicepreședinte executiv al Comisiei, va fi audiată de Parlamentul European la 12 noiembrie pentru a-și apăra planurile.
În trecut, cercetătorii militari au fost pionierii unor tehnologii precum motoarele cu reacție, banda adezivă și internetul, toate acestea găsindu-și ulterior utilizări civile. Acum, procesul a ajuns la un cerc complet: generalii cumpără tehnologie dezvoltată de civili.
În ultimii ani, această schimbare a fost în centrul atenției la Conferința de securitate de la München. Din ce în ce mai mult, conferința a luat în considerare sectorul tehnologic pentru a rezolva problemele de securitate – atât în spațiul cibernetic, cât și pe câmpul de luptă – prin inovații precum inteligența artificială.
Reuniunea de la München a atras în ultimii ani directori de top din domeniul tehnologiei, precum Mark Zuckerberg de la Facebook și Brad Smith de la Microsoft, și a servit drept platformă pentru firme precum Microsoft, Google și altele. Unde se prezintă argumentele cu privire la modul în care tehnologia poate contribui la asigurarea securității și la consolidarea armatelor.
În anul 2023 cei de la Big Tech au folosit-o ca platformă pentru a lansa un angajament al industriei cu scopul de a proteja alegerile de încurcăturile cauzate de AI.
Politico a scris pentru prima dată în luna septembrie că Jens Stoltenberg, un fost prim-ministru norvegian și până de curând secretar general al Alianței de apărare NATO, a preluat rolul de președinte al Conferinței de Securitate de la München.
Stoltenberg va conduce conferința și își va începe mandatul după încheierea următoarei ediții, în luna februarie anului 2025. Ischinger a predat președinția conferinței lui Christoph Heusgen în 2021, dar a rămas o forță motrice în calitate de președinte al Consiliului Fundației Conferinței de Securitate de la München.